#OmulContraMaşinăriei

• Primul om care înfruntă cea mai puternică maşinărie a lumii în primul proces din lume împotriva folosirii datelor personale de pe reţele de socializare în scopuri politice, mesaj pentru România:

•  „Teoria “nu am nimic de ascuns” este un nonsens, o prostie. Încă mai crede cineva acest lucru după ce a aflat de scandalul Cambridge Analytica?!”

• „Când oamenii vor vedea amploarea efectivă a supravegherii cred că vor fi şocaţi”

UPDATE.  Avocați britanici și americani au lansat astăzi o acțiune comună împotriva Facebook, Cambridge Analytica și alte două companii pentru presupusul abuz de date cu caracter personal a peste 71 de milioane de persoane. În plângerea depusă se susţine că firmele au obținut informații private din rețeaua media socială a utilizatorilor pentru a dezvolta „campanii de propagandă politică” în Marea Britanie și SUA. Braţul britanic al procesului este condus de avocatul Jason McCue, şeful casei de avocatură londoneze McCue&Partners, specializată în litigii privind confidenţialitatea datelor şi drepturile omului, iar braţul american al procesului este susţinut de către Robert Ruyak, un celebru avocat american specializat în drepturi de proprietate intelectuală şi de către avocatul Richard Fields, fondatorul casei de avocatură Fields PLLC. (detalii aici)

---

David Carroll este profesor universitar asociat de media design la Parsons School of Design din New York. De două decenii, David Carroll se ocupă cu publicitatea digitală şi analizează cu atenţie dezvoltarea industriei şi produselor din domeniu. Parsons este considerată una dintre cele mai prestigioase şcoli de artă şi design din lume şi este în topul şcolilor de artă şi design din SUA, cu o tradiţie recunoscută de 122 de ani.

Cu o experienţă academică şi de cercetare în branşă,

David Carroll studiază legăturile dintre designul media, cultură, politică, industrie, educaţie şi examinează schimbările majore din industria media, generate de programele de adblocking, din perspectiva publicităţii, produselor tehnologice, drepturilor cetăţenilor asupra datelor personale, intimitate, mijloace de supraveghere, social media şi jurnalism. Cercetarea academică l-a determinat pe profesorul David Carroll să analizeze cu mai mare atenţie şi dezvoltarea platformelor de date bazate pe informaţii personale, industria de marketing din domeniu, dezvoltările tehnologice şi să vadă cum oamenii care folosesc aceste platforme îşi schimbă comportamentul.

Profesorul David Carroll este primul cetăţean american care şi-a cerut înapoi datele personale colectate de pe reţelele de socializare de la compania britanică Cambrigde Analyitica/SCL, este primul cetăţean care a primit din partea acestei companii profilul său de alegător şi este în acelaşi timp prima persoană care a dat în judecată firma Cambridge Analytica/SCL pe teritoriul statului britanic, declanşând astfel primul caz inovator legal de protecţie a datelor personale de pe reţelele de socializare în ceea ce juriştii britanici denumesc “the first legal fight for data rights”, un punct real de cotitură al industriei tech şi un moment de răscruce pentru reţelele de socializare.

Pentru că “lumea trebuie să ştie” ce se întâmplă, profesorul David Carroll a acordat în exclusivitate un interviu pentru opinia publică din România.

---

• Domnule profesor David Carroll, când aţi aflat pentru prima oară că această firmă, Cambridge Analytica/ SCL a obţinut datele dumneavoastră personale de pe reţelele de socializare şi v-a folosit aceste date ca să vă facă profilul şi să vă ţintească ca alegător? V-aş ruga să împărtăşiţi publicului din România experienţa dumneavostră…

Bună ziua, în primul rând. Şi vă mulţumesc pentru această oportunitate. “Ancheta” mea în privinţa procesării datelor mele personale de către Cambridge Analytica a plecat de la curiozitatea mea academică şi de la dorinţa generală de a vedea dacă nu cumva datele mele personale au fost folosite în scopuri pe care eu le consider ilegale şi cu adevărat neliştitoare. Am suficientă experienţă profesională şi înţeleg cum diferite surse ale datelor mele de consum pot fi reataşate identităţii mele politice, ca alegător, opiniilor mele politice dar în acelaşi timp înţeleg şi cum publicitatea tehnologică, cea tv şi platformele social media dau posibilitatea publicitarilor să micro-targheteze audienţa, oamenii. Am fost îngrijorat de faptul că membri ai familiei mele şi chiar şi eu am fost expuşi mesajelor politice care au încercat să ne influenţeze sentimentele vizavi de anumiţi candidaţi în timpul alegerilor primare şi generale dar nu am avut o înţelegere clară a originii acestor mesaje şi intenţiilor lor.

Interesul meu academic în atitudinile consumatorilor, plecând de la datele personale şi ajungând la folosirea acestor informaţii în industria de publicitate pentru targhetare şi personalizare, m-a determinat să port discuţii aprofundate şi detaliate cu experţi în ştiinţa şi protecţia datelor din Europa, în principal cu Paul Olivier Dehaye, un matematician belgian stabilit în Elveţia. Am discutat despre Cambridge Analytica în particular cu domnul Dehaye, asta în timp ce auzeam despre ei din diferite depeşe media şi rapoarte care indicau că ei au fost cei care au furnizat suport semnificativ pentru multe tururi de alegeri în timpul anului 2016 şi vorbesc aici despre campaniile lui Carson, Cruz şi Trump.

Am înţeles astfel că datele mele au fost procesate în Europa şi în mod particular în Londra şi am dorit să văd şi să înţeleg ce fel de date ale mele au fost procesate şi despre ce era vorba.

Doctorul Dehaye (foto stânga) m-a sfătuit cum să fac o cerere, aşa numita SAR/Subject Access Request la Cambridge Analytica prin care să-mi solicit înapoi formularul cu datele mele personale făcut de ei.

Am trimis cererea mea la Cambridge Analytica pe 10 ianuarie 2017 şi am primit un răspuns de la ei pe 27 martie 2017. Răspunsul lor a confirmat că datele mele personale, de cetăţean american, au fost procesate în Marea Britanie. Am fost tuburat să văd câte informaţii strânseseră despre mine, informaţii care erau profund personale, intime aş spune, chiar dacă răspunsul pe care mi l-au trimis a fost incomplet.

Nu ştim exact ce este această companie, e destul de ambiguu. Dar sigur este că eu am cerut datele de la Cambridge Analytica în Ianuarie 2017 şi când mi le-au trimis au venit din partea SCL Group, “în numele Cambridge Analytica”, semnate de Julian Wheatland, COO al SCL Group, SCL fiind un contractor militar. Şi asta pentru mine a fost foarte neliniştitor. Este aceeaşi tehnologie militară folosită şi în politică. Aşa că intimitatea cabinei de vot este sub atac. Este vorba despre faptul că totul a escaladat şi informaţiile personale ale oamenilor pe care ei le ultilizează sunt folosite ca arme. Trebuie să ne asigurăm că înţelegem exact efectele înainte de a permite folosirea acestor date personale ale noastre. La asta se referă demersul meu cu adevărat.

• Când aţi cerut Cambridge Analytica datele personale ale dumneavoastră înapoi, care a fost răspunsul lor? Ce v-a trimis înapoi?

Erau informaţii, datele mele personale împărţite în trei categorii, într-un fişier Excel (foto jos). Informaţiile de bază: informaţii de background ce includeau numele meu, adresa, ziua naşterii, codul poştal şi ID-ul meu de alegător. Erau informaţii ce se refereau la toate alegerile în care am votat, incluzând aici şi pentru cine am votat din 2000 până în 2014, informaţii care nu sunt publice în SUA.

Şi mai era profilul meu, profilul meu politic. Pe scurt, opiniile mele despre politici publice au fost puse în categorii, pe note, practic 10 variabile, clasate pe ordinea importanţei percepute. În plus opţiunile mele au fost clasificate, atât din preferinţa mea înregistrată cât şi din cea neînregistrată iar profilul meu conţinea o tendinţă de a vota în alegerile din 2016.

În esenţă, acest model este un profil personalizat făcut pe mine. Compania îmi scanase cele mai intime şi personale credinţe şi viziuni şi nu exista o explicaţie despre cum acest “model” a fost creat sau pe ce este bazat. A fost foarte ciudat şi tulburător pentru că mi-au dat “scoruri/note” pentru diferite probleme şi nu aveam nicio idee pe ce se bazau. M-au marcat 3/10 la “Importanţa Gun Rights”, mi-au dat 7/10 la “Importanţa securităţii naţionale” şi au stabilit că este “puţin probabil” să votez republicani. Am fost uimit. M-am gândit. Am avut discuţii despre drepturile de a purta armă pe Facebook? De unde au luat asta? Şi ce fac ei cu asta? Mai erau teme care ţin de economie, educaţie, sistem de sănătate, imigraţie, valorile tradiţionale sociale şi morale. Vâzând toate aceste informaţii, mi-am dat seama că această companie are mai multe informaţii despre mine decât un simplu rezumat.

Eu m-aş fi notat într-un fel diferit, dar când am văzut catalogarea m-am simţit că am fost ţintit destul de precis. Putea fi mai rău. Oamenii nu-şi dau seama că întregul lor comportament- de la folosirea cardului de credit, de fiecare dată, până la cel fel de siteuri vizitează sau emisiunile pe care le văd la TV- toate sunt urmărite şi toate informaţiile sunt reconectate într-un dosar personal care este procesat în plan internaţional.

Nu putem renunţa la informaţiile noastre personale. Dacă ar fi vorba despre vânzarea de pantofi sau de vitamine, am zice, bine. Dar nu pentru toate acestea sunt folosite datele. SCL este o firmă care vinde datele, este o companie militară care se ocupă cu războiul psihologic şi operaţiuni psihologice. Şi aceasta este o problemă pentru noi toţi.

Conceptul cunoscut al “sferei publice” este sub asediul unor adversari care încearcă să împartă şi să cucerească democraţiile prin microtarghetarea oamenilor şi prinderea lor în realităţi paralele ultilizând instrumentele de publicitate de pe Internet şi marketingul social media. Cambridge Analytica scoate în evienţă riscurile pierderii confidenţialităţii datelor noastre către entităţi necunoscute în scopuri cu totul necunoscute. Există multe aspecte tulburătoare în acest sens. Unul din lucrurile care mă neliniştesc cu adevărat este modul cum companiile pot cumpăra anonim aceste date din tot felul de surse diferite dar de îndată ce aceste informaţii sunt ataşate fişelor cu alegători suntem reidentificaţi. Aceasta înseamnă că orice politică de confidențialitate pe care am utilizat-o în tehnologie este o promisiune neîndeplinită. Iar aici nu este vorba de o companie americană şi nu este vorba de o companie civilă. SCL are legături cu armata şi nu doar ţinteşte alegătorii. Am furnizat toate datele Comitetului de supraveghere a informaţilor din Senatul SUA iar mandatarea de un tribunal britanic poate oferi dovezi utile procurorilor.

• De unde credeţi că au strâns, au cules aceste date personale ale dumneavoastră, din ce reţea socială?

Presupun că este un dosar de date care îşi are o origine ilicită, este strâns din likeurile de pe Facebook pe care Facebook le-a dat de către GSR (Global Science Research Ltd. Compania lui Aleksandr Kogan)/SCL (Strategic Communication Laboratories) iar dosarul a fost îmbogăţit şi updatat continuu cu informaţii de la brokerii de date şi cu informaţii colectate de către alte companii, amestecate doate cu datele Comitetului Naţional Republican/RNC şi rezultatele din alegerile primare pe care le-au strâns în Proiectul Alamo, din San Antonio, Texas. Toate informaţiile sunt potriveli, reidentificări şi deanonimizări ale registrelor mele de vot. Dar până când voi câştiga dezvăluirea tuturor acestor lucruri, presupunerea dumneavoastră este la fel de bună ca a mea.

• Sunteţi totuşi primul cetăţean american care a primit şi publicat profilul lui “electoral” făcut de Cambridge Analytica/SCL pentru alegerile din 2016. Cu toate acestea, sunteţi şi primul cetăţean care a depus în faţa instaţei din Londra o plângere ca să vă cereţi chiar toate datele personale înapoi, plângere făcută împotriva Cambridge Analytica Ltd,  Cambridge Analytica (UK) Ltd, SCL Elections Ltd şi SCL Group Ltd. Cum aţi ajuns în instanţa din Marea Britanie împotriva acestor companii?

În Marea Britanie şi în Uniunea Europeană, cetăţenii au drepturi legale în privinţa protecţiei datelor şi îşi pot exercita controlul asupra datelor personale dacă doresc. În Statele Unite, americanii nu au niciun drept asupra datelor lor, nu avem drepturi echivalente sau astfel de mecanisme. Pentru că această companie, Cambridge Analytica, nu mi-a returnat tot setul de date personale când le-am cerut, în ianuarie 2017, aşa cum cere Legea privind Protecţia Datelor, am depus o plângere la Comisariatul britanic pentru informaţii, condus de Elizabeth Denham. Preşedintele comisiei parlamentare din Parlamentul britanic, Damian Collins, a întrebat comisarul despre cazul meu şi dânsa a răspuns: “Pentru că firma Cambridge Analytica a prelucrat datele lui David Carroll în UK, Oficiul Comisarului pentru Informaţii are competenţă în această problemă, se aplică Legea privind protecţia datelor din Marea Britanie, indiferent de cetăţenia persoanei”.

Tot ce trebuia să fac a fost să dovedesc faptul că datele mele au fost procesate de Cambridge Analytica în Marea Britanie. Ceea ce mi-a trimis Cambridge Analytica mi-a fost suficient să depun acea plângere la Oficiul Comisarului pentru Informaţii din Marea Britanie. Aşa că am depus şi o cerere pentru a mi se returna toate informaţiile personale la High Court din Marea Britanie pe 16 Martie 2018, pentru a mi se preciza scopul prelucrării lor şi către cine au fost distrubuite aceste informaţii.

Cambridge Analytica a avut timp până pe 6 Aprilie 2018 să răspundă, era obligată de lege să se conformeze şi să respecte cererea mea, nu s-a conformat, deci a devenit totul de competenţa instanţei din Regatul Unit (foto sus). Folosirea sistemului juridic din Marea Britanie împotriva Cambridge Analytica este punctul culminant al călătoriei mele de ani ca să aflu ce ştie compania despre mine, prin intermediul legilor europene.

În Aprilie, am contactat un avocat, pe Ravi Naik, care a reunit o echipă juridică pentru cazul meu condusă de Dinah Rose Q.C. ca să facem compania să respecte Legea privind protecţia datelor din UK. Noi vrem dezvăluirea completă: de unde au luat datele? Cum a procedat compania? Cu cine a mai împărţit datele mele? Am dreptul să le şterg definitiv de la ei?

Ca să pot plăti avocaţii, am făcut o campanie de strângere de fonduri în care reclamanţi şi americani anonimi au donat 25.000 de lire sterline pentru acest proces.

Oamenii au fost cam îngroziţi că aceste informaţii erau corecte. Au avut o reacţie viscerală că informaţiile lor, de alegători, nu sunt protejate aşa cum ar trebui să fie.

Oamenii care m-au susţinut cred cu tărie că informaţiile sunt utilizate, aşa cum s-a văzut, pentru manipularea democraţiei, fără ştiinţa şi consimţământul nostru. Cred că este un apel de trezire pentru toată lumea în legătură cu datele pe care le-am scăpat peste tot, de când internetul a devenit un aspect commercial al vieţii noastre. Dar este un lucru să colectezi date despre oameni şi este altceva de a fi capabil să ţinteşti oamenii în mod individual.

Dacă eu câştig, pot arăta lumii întregi cum arată un dosat electoral cu 5000 de puncte pe care Cambridge Analytica le are despre mine. Pot arăta lumii de unde vin aceste informaţii, cum să ceară înapoi aceste informaţii personale şi cum să folosească legislaţia britanică pentru asta.

Cum spune Ravi Naik, dacă eu câştig, toată lumea câştigă. Americanii trebuie să-şi ceară aceleaşi drepturi de protecţie asupra datelor personale ca şi cei de peste Atlantic. Democraţia, suveranitatea, atât naţionale, cât şi drepturile noastre personale depind de asta.

Faptul că a trebuit să depun o plângere la Comisariatul pentru Informaţii, care apoi a obţinut un mandat penal ca să percheziţioneze SCL şi să-i sechestreze serverele, spune totul şi vorbeşte de la sine.

• Ce a arătat fişierul dumneavoastră de alegător de la Cambridge Analytica despre activităţile companiei?

Nu cred că am primit un dosar complet al meu. Mă îndoiesc de faptul că merită analizat prea atent acest fişier. Să aşteptăm şi să vedem dacă pot obţine toate cele 4000-5000 de puncte pe care susţin că le-au strâns despre mine din instanţa de judecată.

• Puteţi explica publicului din România ce înseamnă cele 5000 de date individuale despre fiecare persoană adultă din America pe care le-au strâns?

Voi explica dacă voi câştiga procesul de la Înalta Curte. Mă interesează ce se va întâmpla în viitor mai ales după provocarea mea legată de procesul de la Londra care îşi urmează cursul. Va fi Facebook obligat, în cele din urmă, să dezvăluie profilul nostru pe care ni l-au făcut în umbră, ne vor arăta cum colectează informaţiile noastre de pe toate dispozitivele pe care le folosim, de pe aplicaţii cum ar fi Instagram şi WhatsApp? Când oamenii vor vedea amploarea efectivă a supravegherii cred că vor fi şocaţi.

• Domnule profesor Carroll, aveţi experienţa profesională şi academică necesare, aveţi cunoştinţe şi expertiza în legătură cu modul în care tehnologiile de publicitate online care influenţează comportamentul şi atitudinile consumatorilor. Cum credeţi că SCL/Cambridge Analytica a folosit în mod practic datele dumneavoastră personale în alegerile din SUA?

Depinde dacă modelul era suficient de precis în vara anului 2016. Ar fi putut indentifica cu destulă precizie alegătorii sensibili la teorii ale conspiraţiei astfel încât să provoace daune. Pentru că marjele sunt extrem de mici din cauza Colegiului nostru electoral. Aşa cum şi Christopher Wylie explică, SCL nu a făcut doar publicitate politică tradiţională. Ca un magazin full service de operaţiuni cu informaţii personale complete, Wylie descrie modurile în care au făcut siteuri false, filme false pe YouTube şi cine mai ştie fals. Dezvăluirile continuă să curgă.

• Domnul Ravi Naik, în The Guardian, a declarat că “aceasta va fi primul caz împotriva acestor companii care va descoperi ceea ce fac ei”. A mai spus Ravi Naik că acest caz va genera şi ceva fundamental: care sunt limitele admise ale utilizării datelor politice personale. Vă rog să explicaţi pentru România de ce este atât de important să ne protejăm datele personale, în contextul în care algoritmii care pot analiza şi prezice comportamentul uman sunt noile arme ale schimbărilor politice şi ale mecanismelor de soft power?

Protecţia informaţiilor personale trebuie înţeleasă acum ca o formă de securitate, de siguranţă cognitivă. Dacă informaţiile dumneavoastră personale nu pot fi strânse fără ştiinţa şi consimţământul dumneavoastră, atunci personalitatea dumneavoastră nu mai poate fi atât de uşor de modelat spre deosebire de majoritatea electoratului.

Va fi mai greu de găsit cei 80.000 de oameni creduli care trăiesc în colegii indecise/nehotărâte şi vor fi mai greu de împachetat printr-o operaţiune militară gradată care este repetată în continuare, este croită şi bazată pe interacţiunile şi angajamentul oamenilor cu această operaţiune. Tablourile de analiză fac mai uşor să pătrundă în aceste segmente ale populaţiei care răspund fără să ştie la această operaţiune. Tehnicile nu trebuie să funcţioneze pe tot electoratul. Trebuie doar să găsească destui oameni, localizaţi strategic ca să deterioreze integritatea procesului electoral.

• Pe siteul lor, SCL afirmă că timp de 25 de ani, “au efectuat programe de schimbare a comportamentului oamenilor în peste 60 de ţări” şi “campanii militare de influenţă”. Un raport din 2014 al Comisiei din Camera Lorzilor despre Soft Power şi Influenţa Britanică în lume (foto sus şi jos)arată că Institutul de Dinamici Comportamentale este partenerul comercial al SCL în proiectarea şi analiza cercetării de teren care informează în mod direct despre eforturile strategice de comunicare făcute ale guvernelor iar SCL spunea încă de atunci că a strâns informaţii pentru cercetare în proiecte de consultanţă în peste 50 de ţări. În lumina noilor dezvăluiri, care credeţi că este magnitudinea reală a problemei în ceea ce priveşte SCL/Cambridge Analytica?

Este vorba de colonialism digital.

• Giganţii high tech şi Sillicon Valley au promovat şi vorbit mereu despre “apoliticul ” tehnologiei lor, au negat întotdeauna că platformele lor au fost folosite în alegeri. Facebook ştia din 2015 ce se întâmplă. În opinia dumneavoastră, cine poate rezolva această uriaşă problemă acum? Şi cum?

Facebook este prea puternic. Sunt ultimatumuri care au început să fie auzite în SUA ca Facebook să fie întrerupt, să fie înlăturat Instagram, WhatsApp, Oculus Rift în companii separate. Sunt chiar ţipete şi cereri puternice pentru legi în privinţa protecţiei datelor, astfel încât să slăbească aderenţa acestor reţele de socializare şi să le blocheze efectul. Legislaţia generală de protecţie a datelor ar putea de asemenea să slăbească şi dominaţia pe piaţă a Facebook, mai ales dacă oamenii văd că drepturile lor la protecţia datelor personale au fost încălcate, în urma catastrofei Cambridge Analytica. Poate că eu pot ajuta la convingerea americanilor că avem nevoie să aplicăm o lege de protecţie a datelor persoanelor, indiferent dacă afacerile americane vor fi afectate de acest lucru.

• În România şi nu numai în România, mulţi spun “nu am nimic de ascuns”. Cum răspundeţi acestei idei, domnule Carroll?

SCL ar putea spune că acel punct de vedere îi ajută să găsească, pentru acea atitudine, un marker psychografic pentru o personalitate autoritară. Vedeţi studiul privind confidenţialitatea online pentru Brexit, prezentat la Defcon în 2017. Încă mai crede cineva asta după ce s-au văzut lucrurile de bază în povestea despre Cambridge Analytica? De ce a pierdut Facebook 100 de miliarde din valoarea sa pe bursă, de la începutul crizei? Pentru că oamenii în sfârşit înţeleg că “a nu avea nimic de ascuns” este un nonsens, o absurditate, o prostie.

• Un sondaj recent (foto sus) realizat la comanda Comisiei Europene arată că dintre cei care folosesc reţelele de socializare şi aplicaţiile online, respondenţii din România- 59%- au cea mai mare încredere în ştirile şi informaţiile pe care le accesează prin intermediul acestor platforme. În România sunt aproape 10 milioane de conturi de Facebook, viaţa politică se desfăşoară uneori pe Facebook, Facebook a fost un factor important în timpul alegerilor prezidenţiale din România şi în timpul protestelor care au avut loc în România. SCL are un birou la Bucureşti, a comandat un contract pe tema luptei anticorupţie din România, temă care fracturează societatea românească de mai bine de 3 ani. Ce trebuie să înţeleagă românii de bună credinţă? Cum se pot proteja de targhetare, de a fi încadraţi în anumite profiluri şi folosiţi, de dezinformări online şi cum îşi pot proteja informaţiile personale?

Când noul Centru Global de Confidenţialitate a Datelor va fi lansat în toată lumea, acordaţi-vă timpul necesar şi fiţi grijulii în privinţa noilor voastre opţiuni şi drepturi  oferite atunci când vi se cere de către Facebook să vă resetaţi setările de confidenţialitate. Asta este valabil şi în cazul Google, în încercarea lor de a se conforma Legii pentru protecţia datelor persoanelor. Instalaţi tracking protection sau binecunoscutele ad blockers în browserele dumneavoastră. Setaţi dispozitivul mobil să vă limiteze ad trackingul şi resetaţi identificatorul dumneavoastră, dacă este posibil. Folosiţi DuckDuckGo şi Protonmail şi încercaţi să scoateţi cât mai mult posibil Google din viaţa dumneavoastră. Eu de exemplu sunt blocat la serviciu şi trebuie să folosesc Google. Gândiţi-vă să renunţaţi la Facebook, Instagram, WhatsApp. Putem trăi fără ei. Chiar putem.

• Această poveste uriaşă este despre propagandă, tehnologie, psihologie. Pentru români, v-aş ruga să explicaţi dacă este şi o poveste despre democraţie şi liberul arbitru al omului.

Nu putem avea democraţie dacă noi nu ne protejăm drepturile, dreptul la intimitate, la informaţiile noastre personale. Dacă nu ne apărăm în faţa acestor externalizări ale capitalismului de supraveghere (surveillance capitalism), însăşi noţiunea de “sferă publică” este erodată. Pentru că fiecare dintre noi vede o versiune din ce în ce mai individualizată a unei realităţi fabricate, confecţionate, fără a înţelege cum funcţionează cu adevărat şi cum ne afectează pe fiecare dintre noi.

---

“Acest caz din Justiţie va determina ceva fundamental, esenţial: limitele legale permise ale utilizării datelor politice personale. Clienţii vor căuta să se asigure că astfel de informaţii personale sensibile vor fi protejate de către Justiţie în viitor. Deşi este din ce în ce mai acceptat în industrie şi în această eră digitală că toţi aceia care intră într-o asemenea afacere folosesc datele personale ale cetăţenilor care utilizează Internetul, costurile reale ale acestui lucru vor deveni de acum clare şi vor fi stabilite de către Justiţie”. “Dacă David câştigă, toţi oamenii câştigă”, spune Ravi Naik, un cunoscut avocat pentru protecţia drepturilor omului, drepturile civile şi protecţia datelor de la renumita companie de avocatură londoneză Thanvi Natas Solicitors, care face parte din echipa de avocaţi specializaţi pe aceste drepturi ce-i conduc lui Carroll primul caz de acest tip şi de o asemenea magnitudine în Justiţia britanică.

“Ne vom lua înapoi toţi aceste date pentru că sunt prea preţioase ca să le lăsăm pe mâna giganţilor tehnologiei mondiale. Iar ce facem în online lasă urme pe care ei le folosesc împotriva noastră”, notează Ravi Naik.

 

„Un caz inovator legal care se bazează pe prevederile legale britanice privind confidenţialitatea datelor personale pentru a forţa cele mai mari maşinării ale lumii să-şi dezvăluie marile secrete şi operaţiuni„, comentează jurnaliştii americani.

 

“Este un moment de răscruce. Este într-adevăr o luptă cu David și Goliat și cred că acesta va fi modelul pentru acțiunile şi altor cetățeni împotriva altor mari corporații. Cred că vom privi înapoi și vom vedea un caz cu adevărat semnificativ în ceea ce privește viitorul folosirii algoritmilor și protecției datelor personale. Aceste probleme sunt atât de critice, iar în Statele Unite există doar aceste legi incredibile, letale pentru date, în mare parte datorită puterii incredibile a industriei de lobby”, comentează Frank Pasquale, profesor în drept al Universităţii din Maryland şi expert în domeniul datelor.

 

“Este important ca oamenii să-și dea seama că există instrumente pe care le pot folosi împotriva marilor corporații. În alegerile din SUA, FBI încearcă să obțină informații de sus în jos, dar acest lucru nu ajută în ceea ce privește alegerile din Franța sau Brexit. Ştim că nu putem avea încredere în Facebook, chiar și cu bună intenție, să ne desfășurăm corect alegerile. Există câteva companii uriașe care adună cantități uriaşe de date despre cantități uriaşe de oameni și nu există o supraveghere democratică. Informațiile de pe Facebook folosite de agenții ruși pentru a viza cetățenii americani se pot dovedi a fi un punct de atracție. Se vede acum că această informație a fost folosită ca o armă de către un actor statal. Ceea ce vedem este într-adevăr un eșec de ordinul întâi. Mark Zuckerberg a scris această scrisoare de 6000 de cuvinte despre crearea unei comunități politice globale și totuși acum știm că Facebook a fost o platformă pentru un atac devastator asupra celei mai robuste democrații din lume”, arată matematicianul Paul-Olivier Dehaye, cel care a creat firma PersonalData.IO pentru a ajuta oamenii să-şi recupereze datele personale şi cel care l-a ajutat şi pe David Carroll în demersurile lui legale.

---