Politic

Unde a greșit și unde nu președintele Băsescu

22 decembrie 2011

Declarațiile de ieri ale președintelui Băsescu de la RRA și TVR referitoare la procurorii DNA au generat, evident, multe interpretări. Sistemul e “descurajat”, președintele Băsescu s-a despărțit de lupta anti-corupție, a “falimentat moral”, a fost un mesaj urât” pentru sistem. Ca să fiu directă, dacă sistemul e atât de descurajat după aceste semnale, înseamnă că n-a înțeles nimic. Înseamnă că sistemul este slab. Și dacă e slab, să plece acasă.

Un sistem anti-corupție, în speță, niște procurori nu pot lua grosso-modo mesajele de ieri ale președintelui drept un semnal că “trebuie să ne oprim”. Dacă vă opriți, înseamnă că nu sunteți independenți. Dacă nu sunteți independenți, înseamnă că e foarte, foarte grav.

Ce a spus, de fapt, președintele Băsescu? Că trebuie să existe o responsabilitate a procurorilor ca și cea dorită în cazul judecătorilor. Până aici, corect. De ce n-ar exista? Responsabilitatea trebuie să fie echitabilă pentru că așa se responsabilizează întreg sistemul. Faptul că s-au constatat mai multe deficiențe la judecători decât la procurori, e o cu totul altă discuție. Și revin la cazul Bârsan. Aici, greșeala a fost a procurorilor. În cazul Năstase, în cel mai important dosar – Mătușa Tamara, tot procurorii au fost cei care au pavat calea spre achitare cerând, din start, condamnarea cu suspendare a inculpatului. Judecătorii au constatat apoi că fapta nu există. Deci ceva nu a fost în regulă. A fost un dosar politic? Procurorii au fost slabi- n-au avut probe sau judecătorii au fost persoane discutabile așa cum am văzut, cu o judecată strâmbă? Eu, ca jurnalist, nici până acum n-am aflat de unde i-au apărut lui Adrian Năstase în declarația de avere 1 milion de euro și cum a dispărut acel dosar de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor. Nici Adrian Năstase și nici sistemul anti-corupție nu mi-au dat mie, ca jurnalist, după 6 ani, un răspuns pertinent la aceste două întrebări fundamentale. Pentru că de la milionul de euro a plecat totul și de la acea declarație de avere. Tocmai de aceea, numai și după aceste eșecuri, sistemul trebuie responsabilizat în integralitatea lui, în mod egal.

Unde a mai avut dreptate președintele? Atunci când a zis: “Cam jumătate din sentințe au arătat oameni nevinovați: din 8 sunt 4 si 4. 50% nivel de eroare la dosarele de mare corupție… prea mult ”. Sunt de acord și cu Dan Tapalagă, un jurnalist pe care, de altfel, îl apreciez. Da, din 8 dosare, două au achitări, 5 au condamnări cu suspendare și doar unul e cu executare. Corect și aici: în cazul condamnării cu suspendare, nu înseamnă că ești nevinovat. Dar unde-s peștii cei mari, unde-i marea corupție? Dar ce te faci când, cel puțin în cazul Miki Șpagă- unde s-a refăcut urmărirea penală la cerera ÎCCJ, Fănel Pavalache a fost prins în flagrant, face un denunț, e condamnat, încarcerat, eliberat pentru bună purtare și mai câștigă și la CEDO 10.000 de euro despăgubiri din partea statului român? Sentința în cazul Miki Șpagă nu e definitivă dar, oricum, sistemul anti-corupție și aici a avut deficiențe. E adevărat, poate nu numai din zona procurorilor, ci poate și din zona Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cert este că, din nou, sistemul anti-corupție nu a funcționat.

Unde a greșit președintele Băsescu? Atunci când a generalizat și când a ales să se refere exclusiv la procurorii DNA. Este adevărat că funcția nu-ți poate permite să te referi la un caz sau altul, la un procuror sau altul, dar e la fel de incorect să anatemizezi o singură categorie, fără să faci referire și la judecători, la Curtea Supremă, la CSM, la Senat, la PDL( care a chiulit din sală când s-a supus la vot promovarea judecătorilor la Înalta Curte- fiind nevoit apoi să-și angajeze răspunderea) sau la CCR care a legiferat traficul de influență în instanțe în ceea ce privește avocații. Oare ce e mai grav? Vina și aici ar fi trebuit împărțită în mod egal.

Și a mai greșit undeva șeful statului. Atunci când s-a referit la acele interceptări. Am spus și repet. Nu-l cunosc pe mr. Papici, dar acele interceptări scoase după 4 ani voit de la naftalină, ascultate în integralitatea lor, în opinia mea de profan, nu demonstrează neapărat un șantaj. Faptul că doi procurori importanți îl sâcâie pe un al treilea care, ulterior a fost arestat, pentru a-i testa credibilitatea și buna credință nu cred că e neapărat un lucru condamnabil. Din interceptări reiese la fel de clar că al treilea procuror – Gheorghe Dumitru- dă răspunsuri total neconvingătoare ceea ce alimentează și mai mult suspiciunile. Poate da, procurorii sunt minți speculative, așa cum spune mr. Papici, poate nu au mereu tonul potrivit, dar poate că dacă ar fi lucrat numai cu îngeri…n-ar mai fi fost procurori.

Faptul că acele interceptări, livrate într-o zonă anti- DNA, nepreluate de marea parte a presei, ci doar de JN și A3, cu fragmente scoase din context- fără a fi prezentate integral, în succesiunea lor, au apărut în noiembrie nu m-a mirat deloc. Au fost un semnal cât se poate de clar pentru mr. Papici din partea sistemului. Însă, repet, a nu le asculta în integralitatea lor, a condamna șantajul, a generaliza din nou, mi se pare o greșeală. Doar și prin faptul că, brusc, te ridică în slăvi pentru asta un personaj ca Ciutacu, ar trebui să genereze multe, multe semne de întrebare în ceea ce privește semnalul corect dat.

Și apropo, transcrierea interceptărilor a fost publicată pentru prima oară pe luju.ro. A doua zi, interceptările- audio au ajuns la luju.ro și JN. Asta ca să fim preciși.

Nu sunt de acord în totalitate cu ceea ce a scris Dan Tapalagă, însă el mai are dreptate și într-o altă privință. Pe plan extern, cu siguranță, declarațiile președintelui vor fi percepute negativ. CSM e mult prea slab să apere reputația DNA – așa cum face apel Dan, și rămân la părerea mea: lucrurile nu trebuie amestecate iar vinovățiile și responsabilitățile trebuie împărțite în mod egal.

După tot acest tăvălug, pe viitor, cred că depinde numai de Daniel Morar și de procurorii DNA să arate cât sunt de puternici. Puternici să respingă orice fel de influențe, puternici să recunoască niște greșeli în anumite cauze de mare corupție, puternici să nu recidiveze în eroare, puternici să-i demonstreze președintelui că, în unele locuri, a greșit și el.

În final, mai spun atât: nu cred că președintele Băsescu ieri s-a despărțit de lupta anticorupție. Pentru că asta ar însemna să-și renege și câștigarea primului mandat dar și pe cel de-al doilea. Ar fi cea mai mare greșeală a carierei lui politice iar președintele nu este un naiv și nici un sinucigaș politic. Da, orice apropiere de Vanghelie mi se pare toxică și decorarea lui este, cu certitudine, o altă greșeală. Oameni ca Vanghelie, Mitică Iliescu, Cătălin Voicu trebuie să stea în pușcărie pentru ce au făcut în 20 de ani din România. Niciodată, dar niciodată nu voi reevalua crima organizată și pe locotenenții ei. Dar nici nu pot să nu constat că în privința lui Vanghelie și a lui Mitică Iliescu de șapte ani sistemul dă erori. Oare de ce?

P.S. Pentru că am fost întrebată, mă simt nevoită să răspund. Da, cred că dosarele trebuie mai bine documentate, dar nu cred că Parlamentul sau altcineva ar trebui să ceară probe suplimentare procurorilor DNA. Justiția se face, exclusiv, în instanțe.

Cât despre crima organizată, pot spune un singur lucru. Părerile despre Vanghelie, Voicu sau Mitică Iliescu mi le voi menține întotdeauna. Indiferent pe unde ar pendula personajele. Și pentru că știu exact despre ce vorbesc când vine vorba de ei.

ARTICOLE SIMILARE

LASĂ UN COMENTARIU