acasa Investigaţii/Justiţie Media Uncategorized

#THE SECRETS BEHIND. Cum a fugit un nedescoperit.

4 aprilie 2017

                                                                                                                                                         Inquam Photos / Octav Ganea

CU CEVA TIMP ÎNAINTE DE 19 DECEMBRIE 2016…

…trei evenimente aveau să se petreacă:

  • Sebastian Ghiţă, deputat şi membru al comisiei parlamentare de control asupra SRI cere o audienţă la directorul SRI, Eduard Hellvig. Potrivit unor surse, Hellvig îl invită pe Ghiţă la sediul SRI din Băneasa, în biroul său, iar la întâlnire participă şi fostul prim adjunct, generalul Florian Coldea. Ghiţă s-ar fi plâns conducerii SRI de la acea vreme despre “situaţia de la Prahova”, de colonelul Sabin Iancu, şeful Direcţiei Judeţene de Informaţii Prahova, şi ar fi cerut mai mult sau mai puţin voalat conducerii SRI schimbarea acestuia din urmă din funcţie.
  • Cu doar câteva zile înainte de fugă, în sediul RTV, seara, Sebastian Ghiţă îşi înregistrează “aşa numitele casete”. Filmările se petrec noaptea, în biroul persoanei în care are cea mai mare încredere, Alexandru Iacobescu şi de ele ar avea cunoştinţă alţi câţiva oameni apropiaţi de fostul deputat din televiziune. Filmările încep să fie dozate începând cu data de 28 Decembrie 2016, la 9 zile după fugă, chiar din propria televiziune, Ghiţă sugerând că până să-şi înregistreze casetele i s-au dat “argumente şi raţiuni” pentru care ar trebui să tacă: “Dacă această înregistrare a mea a început să ruleze înseamnă că lucrurile nu mai sunt bine deloc şi înseamnă că niciun argument şi nicio raţiune nu mă vor mai putea face să tac”. “Dacă ştie cineva unde este şi cum a plănuit asta, este sigur Iacobescu. Dar Iacobescu nu o să-l denunţe niciodată. Îi leagă prea multe”, mărturiseşte un apropiat al cercului fostului deputat PSD. Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, avea să declare pe 18 Ianuarie 2017: “Este evident, este evident că persoane care lucrează la o televiziune sau un trust de presă ţin legătura cu un fugar internaţional”.
  • Cu doar câteva zile înainte să fugă, Sebastian Ghiţă s-a întâlnit şi cu Liviu Dragnea. După 19 Decembrie 2016, momentul dispariţiei lui Ghiţă, staţia controlată de fostul deputat oferă susţinere voalată preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, ale cărui apariţii la RTV şi intervenţii devin din ce în ce mai dese. Contactat în legătură cu întâlnirea cu Ghiţă înainte ca acesta să fugă, preşedintele PSD nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informaţia, nici personal, nici prin purtătorul de cuvânt al PSD.

Luni, 19 Decembrie 2016. 12 ORE ŞI 35 DE MINUTE DIN VIAŢA LUI SEBASTIAN GHIŢĂ. Cu o zi înainte să-i expire imunitatea parlamentară.

SEBASTIAN GHIŢĂ, DE DOUĂ ORI ÎN ACEEAŞI ZI LA POLIŢIA PRAHOVA

 Ora 10.30. Luni dimineaţă, la ora 10.30, Sebastian Ghiţă se prezintă la IPJ Prahova, la Biroul de Supravegheri Judiciare, pentru verificarea controlului judiciar.

După ce IPJ Prahova primeşte decizia judecătorilor ÎCCJ din 16 Decembrie 2016, dată cu trei zile înainte prin care lui Ghiţă i se modificase obligaţiile din conţinutul controlului judiciar pe cauţiune, în sensul înlăturării interdicţiei de părăsire a teritoriului Romniei fără încuviinţarea organului competent, decizie care însă nu opera imediat pentru că era nedefinitivă, IPJ Prahova îl sună pe Sebastian Ghiţă şi îi cere să se mai prezinte odată la Poliţie, pentru îmnânarea copiei deciziei ÎCCJ. Ca atare, Ghiţă mai ajunge încă o dată în acea zi la IPJ Prahova unde îi este înmânată de poliţişti hotărârea ÎCCJ prin care i se înlăturase de către Curtea Supremă obligaţia de a părăsi ţara, dar lui Ghiţă i se spune că decizia nu e executorie. Calculatoarele IPJ Prahova nu arată operarea vreunei modificări a măsurii controlui judiciar, în sensul înlăturării de către Poliţie a interdicţiei. Aşadar, legal, Sebastian Ghiţă, nu putea părăsi teritoriul naţional. Surse apropiate de Sebastian Ghiţă susţin însă că înainte de decizia ÎCCJ, Ghiţă se arătase de mai multe ori deranjat că nu poate părăsi ţara, inclusiv în discuţiile purtate la sediul RTV spunând că ar vrea să plece din România, dar nu în sensul unei fugi din ţară. De altfel, aceeaşi supărare o exprimase Ghiţă şi în declaraţii publice după deciziile ÎCCJ, în care solicitase instanţei ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara: “Am primit o invitaţie din partea omologului meu din Bundestag şi având în vedere că vin Sărbătorile nu cred că se vor da termene în cauză”.

IMEDIAT, DNA PLOIEŞTI EMITE MANDAT DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ PENTRU 48 DE ORE

Prânz. După ce Sebastian Ghiţă pleacă luni în jurul prânzului de la IPJ Ploieşti, DNA Ploieşti- prin semnătura procurorului şef Lucian Onea emite o ordonanţă de supraveghere tehnică a lui Sebastian Ghiţă pe 48 de ore. Ordonanţa de supraveghere pe Sebastian Ghiţă opera de luni, de la prânz, 19 Decembrie 2016 până miercuri la prânz, 21 Decembrie 2016 şi a fost emisă fără autorizarea judecătorului, dar potrivit art.141 din Codul de Procedură Penală, susţin surse judiciare. Ordonanţa DNA Ploieşti de supraveghere a lui Sebastian Ghiţă indica doar interceptarea comunicaţiilor lui Ghiţă, localizarea şi urmărirea lui prin mijloace tehnice, supravgehere video, audio sau prin fotografiere şi obţinerea de date privind tranzacţiile financiare până miercuri, 21 Decembrie 2016, la prânz când, potrivit timingului făcut de procurorii DNA, Ghiţă urma să fie chemat la DNA Ploieşti şi inculpat într-un nou dosar de care Sebastian Ghiţă oricum aflase. Al 5-lea. Măsurile de supraveghere pe Sebastian Ghiţă sunt puse în aplicare de Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul MAI, filajul este făcut de DOS cu două maşini, iar interceptările comunicaţiilor sunt realizate prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor al SRI, procesarea şi prelucrarea lor fiind făcute de Direcţia de Operaţiuni Speciale.

SEBASTIAN GHIŢĂ, TOATĂ ZIUA, COMPORTAMENT SIMULAT

După amiază. Potrivit unor surse apropiate lui Sebastian Ghiţă, de la IPJ Ploieşti acesta pleacă direct în Bucureşti, unde ajunge şi participă la o şedinţă a Partidului România Unită. În mod voit, intenţionat, printr-un comportament simulat, Ghiţă nu ar fi dorit să aibă activităţi prin care să atragă cumva atenţia sau să iasă în evidenţă în acea zi, în sensul unei fugi din ţară. Totuşi, având în vedere că a doua zi, 20 Decembrie 2016, marţi, la prânz, îi expira imunitatea a vrut să transmită încă un “ultim semnal” instituţiilor de forţă, DNA şi SRI.

PROMO RTV- “ULTIMUL SEMNAL” PUBLIC AL LUI S.GHIŢĂ CĂTRE DNA ŞI SRI

Ora 16.00. Începând cu ora 16.00, pe România TV se difuzează câteva ore un promo prin care se anunţă că Sebastian Ghiţă va veni la ora 23.00 în studioul RTV şi va face dezvăluiri. După câteva ore promo este sistat de la difuzare de pe RTV, dar informaţia difuzată public ajunge la autorităţile statului. Avea să fie ultima “ofertă de negociere publică” pe care Ghiţă o oferea SRI şi DNA. Potrivit unor surse, fostul deputat ar fi încercat în ultimele luni să intre, prin intermediari, într-o negociere cu instituţiile statului privind problemele sale penale iar fostul deputat, în schimbul tăcerii sale, ar fi cerut insistent schimbarea din funcţie a şefului SRI Prahova, Sabin Iancu, ca o dovadă de bună credinţă din partea conducerii SRI şi îndepărtarea procurorului DNA Ploieşti Mircea Negulescu care ar fi lucrat cu Iancu.

Cumva, şi fostul deputat recunoaşte în prima înregistrare difuzată pe 28 Decembrie 2016, această “negociere”, dar a susţinut traseul invers. Respectiv că “oferta” ar fi venit din partea instituţiilor statului şi nu Ghiţă ar fi iniţiat-o, care era presat de probleme penale: “În ultima perioadă am fost şi eu vizitat de un avocat apropiat al DNA-ului care, nu pe ocolite, în mod direct mi-a sugerat, mi-a spus că dacă fac nişte denunţuri împotriva lui Liviu Dragnea mai am o şansă. Şi chestiunea aceasta este ceva extrem de grav”.

K2, DISCUŢIILE HOTĂRÂTOARE. “SURESCITAT”, SEBASTIAN GHIŢĂ, AFLAT SUB MĂSURA PREVENTIVĂ A CONTROLUI JUDICIAR PE CAUŢIUNE ANUNŢĂ CONDUCEREA SRI CĂ “RUPE FILAJUL” ŞI SE SUSTRAGE MĂSURILOR DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ

Ora 19.00. La reşedinţa de protocol a SRI, de pe bulevardul Mircea Eliade, K2, este strânsă conducerea SRI care invitase la un pahar de şampanie de sfârşit de mandat toată comisia parlamentară de control asupra SRI. A doua zi, după prânz, 5 din cei 9 membri ai comisiei parlamentare de control asupra SRI rămâneau fără imunitate. Printre ei, inclusiv Sebastian Ghiţă şi apropiatul său, Daniel Savu. La întâlnire apar pe rând membrii comisiei parlamentare şi sunt prezenţi toţi adjuncţii SRI, conducerea operativă, prim- adjunctul de la acea vreme, Florian Coldea, şi directorul SRI, Eduard Hellvig.

Sebastian Ghiţă ajunge printre ultimii la K2 şi intră în sala unde erau prezenţi toţi, destul de “surescitat, iritat”, cum mărturisesc unele surse participante. Asta în ciuda faptului că apropiaţi de-ai fostului deputat au relatat public faptul că pe tot timpul întâlnirii din vila de protocol a SRI, Sebastian Ghiţă s-ar fi comportat “foarte calm, amical, superliniştit şi amabil” iar alţii, imediat după vestea dispariţiei lui Ghiţă şi apariţiei informaţiilor că a existat o reuniune la vila de protocol a SRI, au spus că fostul deputat a fost “volubil şi colegial”, iar Ghiţă ar avea “o problemă de sănătate”.

Discuţiile se poartă în grupuri de câte doi, trei, iar Sebastian Ghiţă începe să se plângă unor participanţi la întâlnire că este supus unor acţiuni de filaj ale DNA Ploieşti. “Era foarte ofticat. A spus că a rupt filajul”, mărturiseşte un participant la reuniune, în timp ce altul susţine că Ghiţă ar fi zis că filajul a fost toată ziua după el, că este încă parlamentar, membru al comisiei SRI, că are încă imunitate, că de aceea întârziase la întâlnire pentru că se alergase cu filajul pe străzi şi că, la acea oră, filajul ajunsese chiar în faţa K2, casa de protocol a SRI, unde se aflau la acea oră atât Ghiţă cât şi conducerea SRI şi membrii comisiei parlamentare.

Potrivit altor surse, toată ziua de 19 Decembrie 2016, de la plecarea din Ploieşti, Ghiţă încercase “să rupă filajul” de mai multe ori. Ultima dată se pare că o făcuse chiar înainte să ajungă la vila de protocol a SRI. Pe strada Moliere, zonă cu străduţe înguste şi cu sensuri unice, pe colţ şi foarte aproape chiar de vila de protocol a SRI, K2.

Ghiţă încercase “să rupă filajul” şi să lase impresia ofiţerilor DOS că s-a oprit acasă la fratele său, Alexandru Ghiţă, care locuieşte pe str. Moliere, şi ar fi rămas acolo, intrând direct în garajul subteran al complexului rezidenţial astfel încât maşina lui Ghiţă să nu mai poată fi văzută de DOS. Numai că Sebastian Ghiţă nu se oprise la compexul în care stă fratele său şi a continuat drumul, şoferul lui Ghiţă, Radu Tronaru, virând dreapta şi intrând imediat în vila SRI, K2.

În discuţiile cu cei prezenţi la K2 Ghiţă şi-ar fi lăudat şoferul despre care spunea că este foarte performant încât poate rupe oricând filajul dispus de DNA Ploieşti, iar surse participante la întâlnire susţin că Ghiţă ar fi avut aceste discuţii despre cum “rupe filajul” nu numai cu câţiva membri ai comisiei parlamentare a SRI ci şi cu conducerea SRI, care a aflat chiar de la Sebastian Ghiţă că acesta rupe filajul, punând în dificultate măsurile operative dispuse de DNA Ploieşti şi implicit urmărirea penală, fiind în acel moment sub măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune menţinută de ÎCCJ .

S. GHIŢĂ, ULTIMUL “ŞANTAJ”: SCHIMBAREA LUI SABIN IANCU DE LA SRI PRAHOVA, A LUI MIRCEA NEGULESCU DE LA DNA PLOIEŞTI ŞI OPRIREA REŢINERII. DACĂ NU, “SCOATE CASETELE”

N-a zis că vrea să fugă, că nu era fraier, a vorbit de Negulescu, de Sabin Iancu, despre ce i se întâmplă în Prahova şi despre implicaţiile de acolo. A vorbit în glumă de reţinere”, susţin unii participanţi. “A discutat şi cu Hellvig şi cu Coldea. Cu Coldea mai mult”, mai spune cineva care a fost la întâlnirea de K2. “Cumva, în glumă” în privinţa unei eventuale reţineri de către DNA Ploieşti, Sebastian Ghiţă ar fi zis că ştie că a doua zi de dimineaţă “Portocală”/ procurorul Mircea Negulescu “o să-l ia direct din pat”, că este pregătit să ţină post în arest, unde este dispus să stea doar câteva luni. Mai mult, potrivit unor surse participante, Sebastian Ghiţă i-ar fi cerut conducerii SRI prezente la vila K2 din nou schimbarea din funcţie a şefului SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu (foto stânga), pe care îl suspecta că are ceva personal cu el, că este ghidat de “interlopi”, şi a anunţat conducerea SRI că este în posesia a 10 ore de înregistrări cu procurorii DNA Ploieşti şi cu Mircea Negulescu, pe care i-a înregistrat “un ţigan” pus chiar de fostul deputat. În plus, Ghiţă a dat de înţeles SRI că are înregistrări şi cu conducerea SRI şi că “lucrurile nu vor rămâne aşa”, chiar dacă va fi reţinut, pentru că el “se va lupta”.

La un moment dat, şi Coldea făcea glume. A zis că mai au toţi câteva ore din mandat şi sunt încă în comisie”, mărturiseşte unul dintre participanţi, subliniind că în urma celor mărturisite unor participanţi de Ghiţă în vila K2 mai mulţi reprezentanţi ai SRI nu prea mai erau în apele lor, inclusiv generalul Florian Coldea.

TELEFONUL GENERALULUI COLDEA DESPRE SEBASTIAN GHIŢĂ DE LA K2

Potrivit unor surse participante, mai mulţi membri din conducerea SRI ar fi lăsat impresia că nu au fost deloc surprinşi că Sebastian Ghiţă se afla sub o ordonanţă de supraveghere tehnică emisă de DNA Ploieşti, dar în lumina celor anunţate de Ghiţă că “se va lupta” şi care era iritat şi ameninţa voalat cu înregistrările DNA şi SRI, generalul Florian Coldea, prim-adjunct al SRI la acea oră şi şef operativ al structurii de informaţii, a sunat panicat chiar din casa de protocol K2 pe şeful SRI Prahova, Sabin Iancu. La ora telefonului lui Coldea, Serbastian Ghiţă se afla încă în K2 iar de telefon ar fi ştiut şi directorul SRI, Eduard Hellvig.

GEN. FLORIAN COLDEA: “GHIŢĂ ESTE AICI, LA K2, ÎN CALITATE OFICIALĂ”.

CONTROVERSATELE DISCUŢII COLDEA- IANCU- DNA PLOIEŞTI DESPRE SEBASTIAN GHIŢĂ

Conducerea SRI, cu filajul DOS la poartă sau în apropiere (după cum susţin diferit participanţii), s-ar fi panicat nu doar de ce i-a transmis Ghiţă, care mai dăduse semnale că este dispus să vorbească, iar în seara aceea anunţase că face dezvăluiri chiar pe postul controlat de fostul deputat, la ora 23.00, dar s-ar fi temut şi de faptul că procurorii DNA care dispuseseră supravegherea tehnică a lui Ghiţă ar putea suspecta într-o viitoare anchetă penală că SRI îl sfătuieşte pe ascuns pe acesta chiar în timpul măsurilor de supraveghere dispuse pe el, fostul deputat fiind prezent la vila K2 sub măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune.

Aşa că, potrivit unor participanţi, generalul Florian Coldea, şef operativ şi prim-adjunct al SRI la acea oră, i-ar fi transmis la telefon şefului SRI Prahova că: “Ghiţă este aici (n.m. la K2) în calitate oficială”/( în sensul că este încă membru al comisiei parlamentare de control asupra SRI, are imunitate şi are o întâlnire oficială cu conducerea SRI). Astfel ar fi sunat mesajul la telefon al fostului prim-adjunct al SRI către şeful SRI Prahova, plus câteva alte replici/ adăugiri care aveau să nască ulterior aprigi controverse între DNA şi SRI.

Şi asta pentru că:

  • Unii participanţi la vila K1 şi cunoscători ai discuţiilor susţin că pe lângă asigurarea că “Ghiţă este aici în calitate oficială”, fiind invitat oficial la vila K2, generalul Coldea i-ar fi transmis la telefon colonelului Sabin Iancu, şeful SRI Prahova, “să se stea în continuare pe Ghiţă”, în sensul menţinerii măsurilor de supraveghere ale DOS şi recuperării în filaj a lui Ghiţă de la K2 având în vedere că Ghiţă “rupsese filajul” şi DOS deja îl pierduse. Maşinile DOS, susţin aceşti participanţi, erau în apropierea K2, dar pe o stradă alăturată, perpendiculară pe Bulevardul Mircea Eliade, respectiv pe strada Moliere, acolo unde stă fratele lui Ghiţă, Alexandru Ghiţă.
  • Alţi participanţi la întâlnire şi cunoscători ai discuţiilor susţin că, din contră, chiar dacă fostul deputat se alergase cu DOS pe lângă vila K2, maşinile DOS nu îl pierduseră pe Ghiţă, nu erau pe strada Moliere, nu erau în apropierea K2, ci se aflau chiar lângă K2, vila de protocol a SRI, DOS având cunoştinţă la acea oră că Ghiţă intrase în vila de protocol a SRI. Ei susţin că generalul Coldea ar fi transmis şefului SRI Prahova nu numai că Ghiţă este “în calitate oficială” la K2, dar având în vedere iritarea fostului deputat, care susţinea că are casete atât cu procurorii DNA cât şi cu SRI, că face dezvăluiri chiar în acea seară la ora 23.00, generalul ar fi dat mai mult sau mai puţin de înţeles la telefon ca acesta să fie lăsat în pace măcar până când îi expira imunitatea parlamentară. Adică a doua zi. 

Ce nu se ştie din această discuţie telefonică care a existat între prim-adjunctul SRI şi şeful SRI Prahova este dacă primul, generalul Coldea, l-a informat şi i-a subliniat lui Sabin Iancu ceea ce anunţase chiar Sebastian Ghiţă la K2 că făcuse: acţiunile susţinute de rupere a filajulului. Asta însemnând că Ghiţă prezenta indicii că pune în dificultate măsurile de supraveghere tehnică, urmărirea penală şi măsurile dispuse în controlul judiciar pe cauţiune de către judecătorii ÎCCJ.

Cum discuţia lui Florian Coldea cu Sabin Iancu despre Sebastian Ghiţă nu a fost interceptată pentru ca ulterior conţinutul să fie verificat, iar telefonul a fost dat inclusiv cu ştiinţa directorului SRI, Eduard Hellvig, singurele informaţii ulterioare acestui moment arată că după ce generalul Coldea l-a sunat pe şeful SRI Prahova, acesta din urmă ar fi sunat mai departe, susţin sursele. Aşa se face că până s-a terminat reuniunea de la K2, şeful SRI Prahova ar fi vorbit cu procurorul şef al DNA Ploieşti, Lucian Onea, procuror care în calitate de unic conducător al anchetei penale, nu se ştie exact ce, cum şi dacă a comunicat mai departe cu ofiţerii DOS din teren pe tema măsurilor de supraveghere dispuse pe Ghiţă, pentru că şi în această situaţie variantele diferă.

Solicitat oficial, şeful SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu a refuzat să comenteze evenimentele, măsurile şi discuţiile purtate în noaptea fugii lui Sebastian Ghiţă.

DOS A URMĂRIT MAŞINA CU TELEFONUL LUI S.GHIŢĂ DAR FĂRĂ GHIŢĂ PÂNĂ LA PLOIEŞTI. ÎN TIMPUL ACESTA, GHIŢĂ A FUGIT DIN BUCUREŞTI, DE LA RTV

Până să plece de la reuniunea de la K2, la finalul întâlnirii, Sebastian Ghiţă a fost văzut purtând o altă discuţie mai lungă, de zeci de minute, cu generalul Florian Coldea, susţin surse participante, iar când a ieşit din reşedinţa de protocol a SRI, în jurul orei 21.00, Ghiţă avea să fie urmărit în continuare de către ofiţerii DOS care stătuseră două ore lângă vila K2, aşteptându-l pe Ghiţă să plece sau să fie recuperat în filaj de către ofiţerii DOS care veniseră de pe strada Moliere/ lângă K2.

Oricum, cert este că în continuare aflat sub supravegherea DOS, de pe Bulevardul Mircea Eliade/K2, Sebastian Ghiţă în van-ul său negru Mercedes cu şofer, a ajuns direct la Casa Presei la sediul RTV. Acolo, ofiţerii de la filaj l-au aşteptat lângă parcarea lăturalnică şi fără vizibilitate a instituţiei de presă iar în jur de ora 23.00, maşina lui Ghiţă a ieşit din parcare, a mers spre Ploieşti cu viteză, poliţiştii au pierdut-o pentru o bucată scurtă de timp din raza de vizibilitate, iar când au ajuns la locuinţa lui Ghiţă din Ploieşti, au observant doar maşina parcată în faţa domiciliului şi au presupus că fostul deputat a coborât din duba Mercedes şi a intrat în casă.

Surse judiciare susţin că la plecarea din sediul RTV, maşinile de filaj ale DOS au urmărit de fapt maşina lui Sebastian Ghiţă, doar cu şofer şi cu telefonul său în ea, dar fără Sebastian Ghiţă. Ghiţă ar fi părăsit ulterior sediul RTV din Casei Presei, folosind altă ieşire decât de obicei şi a dispărut chiar din Bucureşti.

S. GHIŢĂ FUGISE DE 16 ORE DIN BUCUREŞTI. AUTORITĂŢILE ÎL CĂUTAU PRIN PLOIEŞTI

Comunicaţiile telefonice ale lui Sebastian Ghiţă s-au oprit în seara zilei de luni, 19 Decembrie 2016 la ora 23.05, cei care operau mandatul de interceptare nu au remarcat acest aspect neobişnuit pentru Sebastian Ghiţă care-şi ţinea în mod permanent telefonul deschis şi obişnuia să comunice până târziu, iar marţi, în dimineaţa de 20 Decembrie, ofiţerii DOS, aflându-se cu filajul la domiciliul lui Sebastian Ghiţă din Ploieşti, au observat că acesta nu mai iese din casă, aşa cum nu mai pleca nici maşina pe care o urmăriseră până în Ploieşti goală, cu o seară înainte, aşa cum nu se mai deschidea nici telefonul personal al lui Sebastian Ghiţă.

Astfel că marţi, 20 Decembrie 2016, în jurul orei 12.00, Poliţia susţine că a dat primul telefon la DNA Ploieşti să spună că suspectul nu părăseşte locuinţa. Ulterior, IPJ Prahova îl citează pe Ghiţă, acesta nu se prezintă, este informată ÎCCJ, iar abia la ora 15.00, ofiţerii DOS înştiinţează oficial DNA Ploieşti că nu-l mai localizează pe Sebastian Ghiţă. Acesta fugise de 16 ore, din Bucureşti, fără ca autorităţile să fie conştiente de acest lucru în acel moment, ele căutându-l la acea oră în Ploieşti, în împrejurimi şi în locaţiile cunoscut a fi frecventate de acesta.

De marţi, de la ora 15.00 până miercuri la prânz, ofiţerii DOS, poliţiştii IPJ Prahova, procurorii DNA Ploieşti, ofiţerii SRI Ploieşti au intrat în panică, începând să scotocească prin împrejurimi, la rude şi la prieteni, locaţii domiciliare, restaurante, cluburi, apelând inclusiv la poliţişti canini şi întocmind mai multe procese verbale de căutare efectivă a inculpatului. Dar Sebastian Ghiţă era de negăsit. Deşi nu mai ţinea o legătură strânsă cu familia sa, socrul lui Sebastian Ghiţă, Dumitru Cârstea, avea să declare ulterior poliţiştilor că ultima oară când l-a văzut pe fostul deputat a fost în ziua de joi, cu o săptămână înainte, pe 15 Decembrie 2016. Iar şoferul lui Sebastian Ghiţă avea să spună autorităţilor că nu l-a mai văzut pe acesta încă de luni, după recepţia de la K2 când l-a lăsat în televiziune.

Pentru că miercuri la prânz expirase ordonanţa de supraveghere pentru 48 de ore emisă luni, la prânz, de  DNA Ploieşti, Sebastian Ghiţă este citat la sediul instituţiei prahovene, nu se prezintă, vin doar avocaţii săi care spun procurorilor că nu ştiu unde este Ghiţă, se emite mandat de aducere, dar tot degeaba: Ghiţă nu era nicăieri.

Abia atunci, miercuri, după 38 de ore de la dispariţia de luni seară, este comunicat şi public faptul că Sebastian Ghiţă este de negăsit. Dispărut.

FUGA LUI S.GHIŢĂ: INIŢIAL, DNA A SUSPECTAT SRI CĂ L-A AJUTAT PE GHIŢĂ

În zilele care au urmat, dispariţia lui Sebastian Ghiţă a fost motiv de ceartă între instituţiile statului care intraseră în contact cu el sau îl supravegheau operativ: DNA, SRI, IPJ Prahova, DNA Ploieşti, SRI Prahova, DOS. Fiecare instituţie a dat mai mult sau mai puţin vina pe o alta, procurorii DNA Ploieşti, încă de miercuri, 21 Decembrie, la două zile de la dispariţie, suspectând că Ghiţă a fugit din ţară, dar nu prea ştiau cum. Asta în timp ce surse judiciare susţineau că SRI contrazicea DNA spunându-le procurorilor că Sebastian Ghiţă “face misto” de anchetatori, se ascunde pe undeva, dorind de fapt să arate că autorităţile sunt incapabile atât să-l supravegheze cât şi să-l găsească. Nu se ştie din ce motiv analiza SRI a fost eronată în privinţa dispariţiei lui Ghiţă, de ce la nivelul conducerii SRI până după Crăciun varianta fugii din ţară a fost considerată secundară şi mai degrabă ca fiind o situaţie improbabilă, o parte din anchetatori crezând că un rol important l-a avut SRI în toată această “poveste lungă”, că au contat discuţiile dintre oficialii SRI şi Ghiţă de la K2 cât şi telefonul dat de generalul Florian Coldea.

Asta în timp ce şefilor SRI le-ar fi fost teamă atât de ce putea dezvălui Ghiţă, de ancheta DNA şi de cum va fi percepută public o eventuală recunoaştere a fugii lui Serbastian Ghiţă de sub nasul autorităţilor, mai ales după o întâlnire şi discuţii chiar cu conducerea SRI.

Scandalul dintre DNA şi SRI pe tema fugii lui Sebastian Ghiţă s-a estompat în timp iar ulterior s-a comunicat public faptul că fuga lui Ghiţă a fost exclusiv responsabilitatea DOS/MAI iar localizarea şi recuperarea fostului deputat ţin numai de Poliţie.

SEBASTIAN GHIŢĂ, 2 ANI MOTIV DE CEARTĂ ÎNTRE SRI ŞI DNA. GENERALUL COLDEA, INTERVENŢII CONSTANTE ÎN FAVOAREA INCULPATULUI GHIŢĂ

Prima dispută puternică între DNA şi SRI pe subiectul reţinerii lui Sebastian Ghiţă a avut loc în luna Decembrie 2015. Atunci, potrivit unor surse judiciare, fostul prim adjunct al SRI, generalul Florian Coldea ar fi intervenit la DNA ca instituţia să nu formuleze cerere de încuviinţare în Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea fostului deputat. În urma disputei, DNA nu a făcut solicitare în Parlament în privinţa fostului deputat.

O a doua dispută între DNA şi SRI ar fi avut loc în luna Martie 2016, când DNA a făcut totuşi solicitare în Parlament pentru reţinerea şi arestarea fostului deputat în dosarul Tudose. Deputaţii au respins pe 30 Martie solicitarea procurorilor, cu 176 de voturi împotrivă şi 107 de voturi pentru cererea DNA, asta după ce cu o seară înainte, fostul deputat a participat la o altă reuniune a conducerii SRI, după bilanţul din 2016. Potrivit unor surse, şi atunci, Sebastian Ghiţă s-a întreţinut tot cu fostul prim-adjunct al SRI, generalul Coldea.

Un al treilea semnal public pe care SRI l-ar fi dat în privinţa lui Sebastian Ghiţă a fost în luna Septembrie 2016. Atunci, potrivit unor surse, din ordinul aceluiaşi prim adjunct al SRI, instituţia pe care o conducea a comunicat “pe surse” că dosarul Ponta- Blair în care fusese inculpat Sebastian Ghiţă “este sută la sută producţia DNA” iar “SRI nu are nicio contribuţie”. Un semnal către Ghiţă al SRI care, potrivit mai multor surse, ar fi dorit astfel să-l asigure inclusiv pe fostul deputat că nu a rămas fără sprijinul instituţiei.

Fostul prim adjunct era suspectat că ţine legătura cu Sebastian Ghiţă, prin intermediari şi nu numai, generalului Coldea fiindu-i teamă de aproape 2 ani că o investigaţie penală în care se iau măsuri preventive în privinţa fostului deputat se va răsfrânge asupra sa şi mai mult, dacă Sebastian Ghiţă ar fi păţit ceva, acesta ar fi fost dispus să-l denunţe inclusiv pe generalul Coldea.

De asemenea, este neclar de ce la nivelul conducerii executive a SRI, Sebastian Ghiţă a avut în perioada Octombrie 2014-Februarie 2015 emis un mandat de siguranţă naţională pe numele său, în acea perioadă SRI identificând “date sau indicii din care să rezulte existenţa uneia din ameninţările la adresa siguranţei naţionale” pentru ca ulterior, în a doua parte a anului 2015 şi anul 2016, când fostul deputat a început să ameninţe mai mult sau mai puţin voalat conducerea SRI cu denunţarea de infracţiuni, SRI să nu mai emită niciun mandat de siguranţă naţională pe numele fostului deputat.

GENERALUL F.COLDEA S-A ÎNTORS LA LOCUL FAPTEI. LA 25 DE ZILE DUPĂ DEMITERE, COLDEA A MAI DAT O PETRECERE LA K2

În urma dezvăluirilor lui Sebastian Ghiţă, pe 17 Ianuarie 2017 se publică în Monitorul oficial cele două decrete semnate de preşedintele Klaus Iohannis de eliberare din funcţie a prim-adjunctului SRI, Florian Coldea şi de trecere acestuia în rezervă. Potrivit unor surse, chiar şi după demiterea sa din fruntea SRI, generalul Coldea ar fi continuat să folosească vila de protocol SRI K2 (foto), acolo unde discutase cu Sebastian Ghiţă chiar în seara de 19 Decembrie 2016. Mai mult, potrivit altor surse, pe 10 Februarie 2017, la 25 de zile de la demiterea sa din funcţie şi cu câteva zile înainte de predarea mandatului, generalul Florian Coldea ar fi organizat o “petrecere de adio” la vila K2 a SRI, în după amiaza zilei de vineri, la ora 15.00. Invitaţiile le-ar fi făcut personal fostul prim adjunct SRI, la petrecere ar fi fost invitaţi toţi “partenerii instituţionali” ai lui Coldea iar la reuniunea de adio de la K2 a fost prezentă şi conducerea SRI, în frunte cu directorul său, Eduard Hellvig. 

DOSARUL PENAL AL FUGII DIN ŢARĂ A LUI GHIŢĂ ÎNAINTEAZĂ GREU DE MAI BINE DE 3 LUNI. NICIUN ACT, NICIO AUDIERE.

În seara zilei de 21 Decembrie 2016, miercuri, DNA Ploieşti a început să strângă probe pentru constituirea dosarului penal pe fuga lui Sebastian Ghiţă din ţară însă, potrivit unor surse, acestă speţă instrumentată de procurorul DNA Ploieşti, Elena Cerasela Răileanu, înaintează destul de greu, la dosar fiind inclus şi raportul DOS şi ancheta internă a IGPR înaintate ulterior fostului ministru de interne, Dragoş Tudorache privind colaborarea cu DNA Ploieşti pe cazul Ghiţă, raport care arată “deficienţe” chiar în colaborarea inter-instituţională dintre DNA şi DOS.

Potrivit unor surse, în această speţă nu s-au făcut niciun fel de acte şi nici audieri de martori privind fuga din ţară pentru că printre ultimele persoane cu care a discutat fostul deputat înainte de dispariţie şi cărora le-a împărtăşit faptul că pune în dificultate măsurile de supraveghere dispuse şi implicit activităţile de urmărire penală în cauză au fost chiar oficialii SRI.

Întrebată pe 17 Ianuarie 2017, dacă este ilegal sau nu faptul că Poliţia a raportat DNA dispariţia fostului deputat după aproape 16 ore, Laura Codruţa Kovesi a lăsat impresia că ancheta include şi dispariţia fostului deputat: “O să vedem dacă este ilegal sau nu”.

Speţa instrumentată de DNA Ploieşti, potrivit unor surse, se concentrează în ultimul timp nu pe dispariţia lui Sebastian Ghiţă, ci pe localizarea fostului deputat, dar şi aici evoluţiile sunt dificile.

Pe 18 Ianuarie 2017, şefa DNA a declarat: “Cred că este doar o chestiune de timp pânâ când Sebastian Ghiţă va fi prins. Cel puţin noi, la DNA, verificăm câteva informaţii în acest sens. (…) O să vedem dacă este plecat din ţară sau nu, nu pot să comentez acum ce variante avem. Ne bazăm în primul rând pe Poliţiile naţionale a 190 de state. Deci în acest moment, inculpatul Ghiţă Sebastian este dat în urmărire internaţională pe teritoriul a 190 de state din lume, noi avem o colaborare instituţională – există o reţea internaţională a birourilor anticorupţie din Europa, lucrăm şi cu colegii de acolo.  (…) Noi şi în acest moment avem cooperare cu mai mulţi colegi din alte ţări în care încercăm să verificăm anumite informaţii, dar nu pot să vă spun unde.”

CUM A ALUNECAT CONDUCEREA SRI, ÎN FRUNTE CU FOSTUL PRIM ADJUNCT FLORIAN COLDEA, ÎN CODUL PENAL DIN CAUZA DISCUŢIILOR CU ŞI DESPRE GHIŢĂ DIN K2: FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI, NEGLIJENŢĂ ÎN SERVICIU

Discuţiile lui Sebastian Ghiţă cu conducerea SRI din seara zilei de 19 Decembrie 2016, de la vila de protocol a SRI- K2, în care Ghiţă a anunţat că “a rupt” şi că “rupe filajul” în continuare, în care a cerut schimbarea şefului SRI Prahova, a vorbit despre casete cu procurorii DNA şi conducerea SRI, a glumit despre reţinerea sa, nu a vorbit de o posibilă fugă din ţară simulându-şi comportamentul, şi telefonul dat de fostul prim adjunct al SRI în acea seară mai mult a complicat lucrurile.

În ciuda faptului că “ruperea filajului” de către un suspect şi evitarea măsurilor de supraveghere tehnică nu sunt ele însele infracţiuni, aceste acţiuni totuşi constituie indicii privind o posibilă sustragere de la urmărirea penală dispusă, în acel moment Ghiţă fiind urmărit penal, inculpat şi se afla sub măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţie de a părăsi ţara. Măsurile speciale de supraveghere, potrivit art 139 din CPP, fiind dispuse tocmai pentru că “există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni”.

Legea nr.304 privind organizarea judiciară, art.66. alin 2 obligăserivciile organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea infomaţiilor să pună, de îndată la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor”. Iar nerespectarea “atrage răspunderea juridică potrivit legii”.

În cazul în care fostul prim adjunct al SRI şi actualul şef al SRI Prahova nu au pus la dispoziţie parchetului competent şi nici nu comunicat intenţiile lui Sebastian Ghiţă şi indiciile şi datele oferite de acesta, privind ruperea filajului, şi implicit de sustragere de la urmărirea penală, şi dacă, mai mult, au existat comunicări în sprijinul inculpatului, jurişti consultaţi în legătură cu această situaţie susţin că faptele generalului Coldea şi ale colonelului Sabin Iancu ar putea fi încadrate la art. 269 CP- favorizarea făptuitorului şi art. 298 CP- neglijenţă în serviciu.

Potrivit Codului Penal, art.269, alin 1, favorizarea făptuitorului o reprezintă “ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetării într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă“.

Articolul 298 din Codul Penal arată că neglijenţa în serviciu este o infracţiune de serviciu şi este definită prin “încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane judice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă“.

SRI OFICIAL, DESPRE DISCUŢIILE CONDUCERII SRI CU S. GHIŢĂ DE LA K2: “ACTIVITATE PENTRU REALIZAREA SECURITĂŢII NAŢIONALE CU CARACTER SECRET DE STAT, INFORMAŢII CLASIFICATE”

Într-un răspuns oficial oferit pe 10 Martie 2017, în baza legii 544/2001, întrebat explicit şi punctual care a fost tematica discuţiilor purtate la K2 în seara zilei de 19 Decembrie 2016, între directorul Eduard Hellvig, fostul prim adjunct Florian Coldea cu Sebastian Ghiţă, dacă Ghiţă a spus şefilor SRI că s-a sustras măsurilor de supraveghere şi care a fost comunicarea exactă a conducerii SRI- E.Hellvig şi F. Coldea- către şeful SRI Prahova, SRI invocă legea 51/1991, legea 14/1992, legea 182/2002, susţinând că “datele şi informaţiile cu privire la activitatea specifică a conducerii SRI constituie informaţii clasificate” şi “activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter secret de stat”. Aşadar, solicitată specific pe subiectul Ghiţă- discuţiile din 19 Decembrie 2016, rezultă din poziţia SRI că inclusiv discuţiile cu şi în legătură cu Sebastian Ghiţă de la K2 sunt informaţii clasificate, au regim de secret de stat iar activitatea de informaţii a fost întru realizarea securităţii naţionale.

În acelaşi răspuns oficial, SRI susţine că “măsurile de supraveghere puse în execuţie de DOS a IGPR, precum şi cele de găsire/identificare a lui Sebastian Ghiţă” au fost realizate doar în baza art 139 sau 141 din CPP (…) “prin urmare SRI nu poate participa în nicio circumstanţă, la realizarea unor activităţi care corespund competenţelor sale”. SRI invocă în răspuns şi Decizia 51 din 16 Februarie 2016 a CCR.

Din acelaşi răspuns, rezultă că SRI consideră că “măsurile de găsire/identificare a lui Sebastian Ghiţă” nu au incidenţă cu securitatea naţională, deşi calificase inclusiv discuţiile şi activitatea de la K2 ca incidentă cu securitatea naţională, clasificată ca secret de stat.
În finalul comunicatului contradictoriu al SRI pe tema Sebastian Ghiţă, întrebat la fel de specific despre totalitatea măsurilor luate de SRI pentru găsirea şi identificarea fostului deputat, SRI susţine: “În măsura în care în executarea activităţilor pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale, Serviciul intră în posesia unor informaţii care pot sprijini instrucţia penală, art.66 alin 3 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară oblige punerea de îndată la dispoziţia parchetului competent a tuturor datelor şi informaţiilor, neprelucrate, deţinute în legătură cu sâvârşirea infracţiunilor”.

Pe 18 Ianuarie 2017, şefa DNA a declarat: “Desigur, aşteptăm şi de la serviciile de informaţii, dacă obţin o informaţie despre locul în care acesta se află, aşteptăm să ne anunţe.”

GREŞEALA DNA: NU AU FOST FOLOSIŢI INVESTIGATORI SUB ACOPERIRE ÎN CAZUL SUPRAVEGHERII LUI SEBASTIAN GHIŢĂ

Încă de la dispariţia lui Sebastian Ghiţă şefa DNA a declarat şi a insistat pe ideea că pierderea dar şi recuperarea/localizarea fostului deputat sunt numai în responsabilitatea Poliţiei. Însă ancheta internă făcută în cadrul IGPR cu privire la punerea în executare a măsurilor dispuse de DNA Ploieşti în cazul Ghiţă a arătat, potrivit unor surse, şi chiar poziţionări oficiale ale IGPR, “probleme în ceea priveşte cooperarea între instituţii”. Adică între DNA şi DOS. “În ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională s-au dispus măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia”, afirmă într-un comunicat din 29 Decembrie 2016 chiar IGPR.

Mai mult, potrivit unor surse judiciare specializate, cu sau fără informaţiile de la vila K2 a SRI din seara zilei de 19 Decembrie 2016, greşeala DNA Ploieşti ar fost făcută din start, de la emiterea în aceeaşi zi a ordonanţei de supraveghere tehnică a lui Sebastian Ghiţă pe 48 de ore.

Astfel, ordonanţa ar fi inclus numai măsuri de interceptare a comunicaţiilor fostului deputat, de supraveghere video/audio sau prin fotografiere şi urmărirea prin mijloace tehnice, când ar fi trebuit să includă şi măsura ultilizării investigatorilor sub acoperire, potrivit art 148 din CPP, coroborat cu art. 141 din CPP. Prin această metodă, procurorii ar fi putut să ştie fiecare pas pe care-l face în perioada 19-21 Decembrie 2016 Sebastian Ghiţă şi l-ar fi identificat cu o acurateţe mai mare, investigatorii putând avea acces fizic şi în locaţii unde mijloacele tehnice sau supravegherea eşuează.

În plus, în ciuda celor susţinute public şi oficial, cazul Sebastian Ghiţă nu este singurul în care măsurile de supraveghere tehnică dispuse de DNA eşuează.

DNA OFICIAL: ORICE FEL DE DATE PERICLITEAZĂ REZULTATUL ANCHETEI PENALE

Un răspuns oficial al DNA din 24 Februarie 2017, în baza unei solicitări pe legea 544/2001, arată că informaţiile solicitate privind măsurile de supraveghere dispuse de DNA Ploieşti în ordonanţa de 48 de ore emisă în ziua de 19 Decembrie 2016 pe Sebastian Ghiţă, cele două rapoarte IGPR şi DOS, cauza penală constituită cât şi măsurile luate pentru identificarea şi găsirea lui Sebastian Ghiţă nu pot face obiectul comunicării publice pentru că “periclitează rezultatul anchetei penale, dezvăluie surse confidenţiale”, potrivit art 12, alin 1, litera e din legea 544/2001.

Pe 6 Ianuarie 2017, la 19 zile după fuga lui Sebastian Ghiţă, DNA emite mandat european de arestare pe numele fostului deputat şi cerere de urmărire internaţională. Sebastian Ghiţă este inculpat de DNA în cinci dosare penale şi are emise de către judecători pe numele său două mandate de arestare.

DOS ÎŞI APĂRĂ GREŞELILE CU DOUĂ MĂSURI CE NU PUTEAU FI INCLUSE LEGAL ÎN ORDONANŢA PROCURORULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ A LUI GHIŢĂ

Deşi rapoartele IGPR/DOS arată probleme chiar în cooperarea dintre DOS şi DNA în perioada 19-21 Decembrie 2016 în ceea ce priveşte supravegherea fostului deputat Sebastian Ghiţă, fostul deputat a avut mai multe acţiuni în ziua de 19 Decembrie 2016 care ar fi putut atrage atenţia ofiţerilor DOS: Sebastian Ghiţă a încercat de mai multe ori să se sustragă măsurilor dispuse prin ordonanţă/ filajul, şi-a întrerupt comunicaţiile în seara zilei de 19 Decembrie fără să atragă atenţia DOS care punea în aplicare, procesa şi prelucra interceptarea comunicaţiilor lui Ghiţă , iar ofiţerii DOS nu au fost suficient de vigilenţi încât să-l supravegheze şi să-l identifice pe inculpat la fiecare intrare sau ieşire din locaţii.

În ciuda acestor greşeli flagrante, care pun în discuţie pregătirea Direcţiei de Operaţiuni Speciale în executarea supravegherii inculpaţilor prin măsuri dispuse, IGPR a comunicat de mai multe ori public faptul că “poliţiştii DOS au desfăşurat activităţile dispuse de procuror, prin ordonanţă iar acestea au avut drept scop completarea materialului probator, fără limitarea libertăţii de mişcare a inculpatului sau control în trafic”.

Invocarea de către IGPR a lipsei din ordonanţa semnată de procuror a limitării libertăţii de mişcare sau a controlului în trafic nu are susţinere juridică, deoarece ambele măsuri invocate de IGPR/DOS nu s-au regăsit de la bun început în condiţiile controlului judiciar cerut de DNA Ploieşti, nu erau incluse în controlul judiciar pe cauţiune dispus de ÎCCJ iar Codul de Procedură Penală, la capitolul metode special de supraveghere sau cercetare nu include nici limitarea libertăţii de mişcare sau control în trafic. Ca atare, aceste două măsuri invocate de IGPR/DOS nu puteau fi incluse în ordonanţa autorizată de procuror.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE OFICIAL PASEAZĂ RESPONSABILITATEA LA DNA:“POLIŢIŞTII AU FOST SUPRAVEGHEAŢI DE PROCURORII DNA PLOIEŞTI”

Într-un răspuns oficial din 17 Februarie 2017, în urma unei solicitări în baza 544/2001, Ministerul Afacerilor Interne care susţine că, pe 28 Decembrie 2016, cu acordul procurorului de caz, ministerul a transmis către mass-media comunicatul prin intermediul căruia se preciza rezultatul anchetei interne solicitată de către ministrul afacerilor interne. “Documentele care au stat la baza verificărilor nu pot fi făcute publice, întrucât acestea sunt exceptate de la liberul acces al informațiilor de interes publice”, susţine Ministerul Afacerilor Interne.

Cât despre evenimentele din seara fugii lui Sebastian Ghiţă şi cele ulterioare, MAI susţine că totul este făcut “sub stricta supraveghere a procurorului care efectuează urmărirea penală”: “Vă informăm că, în conformitate cu legislația în vigoare, încă din data de 19 decembrie 2016 și până în prezent, polițiștii implicați în acest caz au desfășurat activități în vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanei la care faceți referire, sub stricta supraveghere a procurorului care efectuează urmarirea penală în cauză, neexistând încălcări ale normelor procedurale“.

“Astfel, în perioada 19 – 20 decembrie 2016, polițiștii au desfășurat activități conform procedurii în cazul controlului judiciar și a ordonanței  emise de D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploiești, document prin care nu au fost dispuse activități ce au presupus un control în trafic sau limitarea libertății inculpatului.

În perioada 21 decembrie 2016 – 5 ianuarie 2017, polițiștii au acționat în baza unor mandate de aducere pe numele celui în cauză la sediul D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploiești.

Începând cu data de 5 ianuarie a.c., persoana la care faceți referire a fost dată în urmărire națională ca urmare a emiterii unui mandat de arestare preventivă, ce nu a putut fi pus în executare. Aceeași persoană a fost dată în urmărire internațională, imediat ce instanța de judecată a emis mandatul european de arestare și cererea de dare în urmărire internațională.(…) În momentul în care vor fi informații de interes public, acestea vor fi aduse cu celeritate în atenția mass-media, bineînțeles, cu acordul procurorului de caz”, susţine în răspuns ministerul.

ARTICOLE SIMILARE

LASĂ UN COMENTARIU