Media

Să ne distrăm cu…S.O.V.

12 noiembrie 2011

Am plecat de aici și am ajuns…aici, de unde am luat și primul document de mai jos care m-a distrat.

– avocatul lui SOV face o cerere de recuzare a instanței de judecată, pe motiv că judecătorul a mai dispus odată arestarea lui în alt dosar.

– avocatul lui SOV are cuvântul și spune așa: clientul său este prezentat instanței într-o nouă lumină, și anume aceea de “spoliator al unei societăți comerciale” și nu există documente și dovezi că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni. Și acum urmează partea comică.

– “Totodată își exprimă nemulțumirea față de faptul că dosarul de urmărire penală are în componența sa o serie de volume compuse din înscrisuri într-o altă limbă decât cea română, astfel atrage atenția că obligația Parchetului de a traduce acele volume a fost încălcată, solicitând înlăturarea acelor dosare. De asemenea, arată că nu înțelege graba Parchetului concentrată în ultima perioadă, deși pretinsele fapte datează din perioada 2007-2009(…). Învederează că, în ceea ce privește propunerea de arestare preventivă de azi, în cele 28 de volume de urmărire penală, există un singur volum cu declarații, însă declarațiile nu aduc niciun indiciu că inculpatul a săvârșit vreo infracțiune care să confirme scenariul Parchetului.”

– Apoi inculpații. Unul vrea să se întoarcă la familie, altul la copii, altul are probleme medicale, unul a colaborat cu anchetatorii..iar Vîntu zice așa: “arată că arestarea sa fiind cea de-a patra are doar baze politice, acuzațiile fiind false.”

– Iar finalul e filosofic. “În ceea ce privește cererea de recuzare formulată de către inculpatul SOV (în nota obișnuită, de altfel, inculpatul, în cauzele pe care le are pe rolul instanțelor, prin apărătorii aleși, încearcă să scape de judecători pe care îi consideră “indezirabili” și, din nefericire, uneori reușește) instanța o apreciază ca inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, considerentele avute în vedere sunt următoarele: într-o construcție logico-juridică “demnă de o cauză mai bună sau de maieutica lui Socrate” apărătorul a învederat faptul că în cauză sunt incidente…(…) Instanța apreciază că nu se impune trimiterea cauzei la un alt complet (…). Astfel cu minimum de “imaginație al oricărui apărător care se respectă” nu există motiv de recuzare care nu poate fi “agățat” de vreunul din cazurile de incompatibilitate. Pe o astfel de construcție logico-juridică formulată de către o parte din proces ar trebui înaintată spre soluționare unui alt complet și o cerere de recuzare formulată pe motiv că “într-o viață anterioară judecătorul a fost suveran, iar inculpatul vasal, între aceștia existănd însă relații de dușmănie”…..”

Numar dosar

ARTICOLE SIMILARE

LASĂ UN COMENTARIU