acasa Investigaţii/Justiţie Media Politic Uncategorized
EXCLUSIV. Ilie Bolojan și-a probat „măiestria” la Cotroceni: în trei luni, a inventat din pix consilieri onorifici, a mutat Diaspora, a schimbat regulamentul Cotroceniului de mai multe ori
Cu furie, ranchiună și mânie pare că a intrat în Palatul Cotroceni interimarul Bolojan, la ceva vreme după ce în mod subit s-a răzgândit și a decis (el sau alții) să aterizeze de la Oradea și „să arate” Bucureștiului cum se face „adevărata politică”.
Cei doi – Bolojan și Iohannis – nu s-au suportat niciodată. Mai mulți liberali mărturisesc că sentimentul era reciproc. Se detestau. Dar trăirile acestea erau, până la urmă, strict problema lor.
Însă când ajungi pe asemenea funcții de înaltă demnitate – este bine să lași ranchiuna și setea de răzbunare deoparte. Altfel, dacă nu ești cu adevărat profesionist, orgoliul și vanitatea te vor face să calci în strachini. Și oricâtă dorință de self promotion ai avea, oricât de obsedat ai fi ca să demonstrezi că tu ești mai bun ca „dușmanii”, greșeala va veni. Pentru că tu te raportezi doar la ei în sprintul de a arăta că ești „altcineva”.
În 3 luni și două săptămâni cât a stat interimar la Cotroceni și a încercat să-și facă o imagine bună, de om transparent și deschis, „altfel decât Iohannis”, Ilie Bolojan a încălcat legea. Și-a făcut din pix consilieri onorifici, neștiind că legea nu permite asta și nimeni a avut curajul să-i spună. Nici nu l-a interesat. Că deh, era decident, chiar și interimar.
Din primele zile a început să modifice continuu Regulamentul Cotroceniului – arhitectura administrației – până când oamenii l-au uitat și pe cel cu greșeli și modificări pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Regulamentele apăreau și dispăreau de nici angajații nu mai știau care este ultima variantă. Pe partea de securitate nu s-a băgat, nici n-avea cum, acolo sunt reglementări distincte și speciale. Dar peste restul Departamentelor a intrat cu bocancii și cu nepriceperea, modificând tot nelegal o decizie a precedentului președinte. A schimbat și mecanismul de luare a deciziilor, totul l-a pus 3 luni jumătate în mâna lui iar Cancelaria a ajuns să înghită jumătate din Palat.
Diaspora – departament distinct – a desființat-o și a unit-o cu Externele și Parteneriatele Strategice. O varză de tip Oradea sau shaorma cu de toate. Președintele – mai nou – trebuie să își pună consilierii să discute cu primarii, într-un provincialism tipic „traumei” Iohannis – Bolojan. Pentru că Bolojan era supărat că Iohannis nu discuta cu el.
Constituționaliștii? Și ei acum trebuie să îi explice Constituția locatarului de frunte. Probabil pentru că Bolojan nu știa legea fundamentală a României, cum nu știa nici Externe. Să nu uităm: ca președinte interimar al României, după Consiliul European, Bolojan era cel care compara cheltuielile de apărare ale României cu CET-urile și sistemul de termoficare subteran din oraș. Deh, mentalitate de primar. Situație valabilă în prezent și pentru Nicușor Dan. Și da, potrivit regulamentului, mai nou la Cotroceni se predau lecții, de parcă Palatul Cotroceni este o școală profesională, în care te specializezi la locul de muncă, nu locul unde – ca să ajungi – trebuie să stăpânești legea perfect, ca să iei decizii bune pentru români.
Palatul Cotroceni este totuși cea mai importantă instituție – democratică – a României. Pentru că adăpostește un român ales – cu cea mai mare legitimitate – care ar trebui să reprezinte interesele tuturor românilor – extern și intern – și să ia cele mai grele, importante hotărâri. Acolo lucrează omul cu cea mai mare putere în România. Înăuntru trebuie să fie ordine, logică, profesionalism, știință de carte, nu haos și brambureală. Chiar dacă clădirea este un obiectiv militar, prizonieră și a altor persoane puturoase pe care – culmea – le dă afară calculatorul – dar nimeni nu le alungă din Palat de 20 de ani.
Preambul. 29 noiembrie 2024: Klaus Iohannis aprobă prin decizia nr. 09 noul Regulament de funcționare al Cotroceniului, așa cum face de obicei
După rezultatul „șoc” al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, în care în primul tur de scrutin s-au calificat în finală Călin Georgescu și Elena Lasconi, pe 28 noiembrie, la 4 zile după acest eveniment – Klaus Iohannis prezidează ședința CSAT în care practic se decide anularea alegerilor prezidențiale din România.
În următoarea zi, vineri, pe 29 noiembrie, activitatea este obișnuită în Palatul Cotroceni.
Iohannis decorează câteva personalități, pentru că pe 30 era Recepția de Ziua Națională a României. În aceeași zi, are și activități tehnice de organizare a Palatului. Semnează decizia nr. 09 din 29.11.2024 prin care schimbă, ca în fiecare an, Regulamentul de organizare și Funcționare al Administrației Prezidențiale. Așa numitul ROF.
Schimbările lui Iohannis în Regulament nu sunt mari, ci mai degrabă reglaje fine. Noul Regulament aprobat – de 103 pagini – avea să intre în vigoare în 2 zile, așa cum scrie și pe el. Pe 1 decembrie 2024.
Episodul 1. 12 februarie 2025: Pleacă Klaus Iohannis, vine interimar Ilie Bolojan. În prima săptămână încep numirile de consilieri pe bandă rulantă: Odobescu, Diaconescu, Mazuru, Firezar. Diaconescu nu poate fi încă la Cancelarie, pentru că Iohannis nu avea Cancelarie, ci doar un Cabinet
După 2 luni și jumătate, în urma crizei naționale generată de anulare alegerilor, Klaus Iohannis își anunță – într-o premieră post decembristă – demisia din funcția de Președinte al României. Oricum, pe funcție, stătea cu dispensă de la CCR, mandatul îi expirase de fapt din 22 decembrie 2024.
Așa că miercuri, pe 12 februarie 2025, Ilie Bolojan – ca președinte al Senatului, aterizat recent în Senat de la Oradea, după ce fusese reales șef al CJ Bihor – preia interimar exercitarea funcției de președinte al României.
Fix în aceeași zi, pe 12 februarie, o numește pe Luminița Odobescu, consilier prezidențial pe Afaceri Europene. Începând cu a doua zi, 13. O ia de la Guvern și o mută la Cotroceni.
Vineri, pe 14 februarie, același Ilie Bolojan anunță că l-a numit pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională a României. Însă anunță că de luni – 17 februarie – Diaconescu va prelua și calitatea de coordonator al Cancelariei Președintelui Interimar al României.
Numai că respectiva Cancelarie nu exista la acea dată a anunțului în organigrama Palatului Cotroceni.
Klaus Iohannis avea în arhitectura Administrației Prezidențiale doar „cabinetul Președintelui„. Prin acest mic Departament Iohannis ținea legătura cu toată lumea – intern și extern, așa cum arată și Regulamentul aprobat de el.
Însă deși interimar/ provizoriu, deci nevotat de nimeni, dar cu atribuții – Ilie Bolojan urma să schimbe prima oară, în prima săptămână de poposirea la Cotroceni – întreg Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale. Menține cabinetul și înființează o mare Cancelarie, la care subordonează jumătate din Cotroceni.
În același anunț de vineri, 14, Bolojan mai spune că din 20 februarie – Bogdan Mazuru îi va fi consilierul prezidențial pe politică externă iar printre altele – Bianca Firezar, apropiata sa de la Oradea, este numită și ea consilier de stat la cabinetul său de președinte interimar.
Episodul 2. 21 februarie 2025: Din săptămâna 2, Bolojan începe să-și numească „consilieri onorifici”, decizia de numire a lui Anastasiu dispare de pe site. Prin Regulamentul Administrației Prezidențiale sunt inventați ilegal, din pix – în premieră – consilierii onorifici ai unui șef de stat în aparatul Administrației Prezidențiale
În vinerea următoare, pe 21 februarie, același Ilie Bolojan anunță că prin decizie i-a acordat calitatea/ funcția de „consilier onorific al Președintelui interimar pentru relația cu mediul de afaceri” lui Dragoș Anastasiu. Acesta urma să sprijine activitatea Departamentului Politici Economice și Sociale în gestionarea relației dintre Președintele României și mediul de afaceri.
Decizia de acordare a calității de consilier onorific – postată inițial – dispare însă de pe site-ul Palatului Cotroceni. (link/ dublu click). Dar în descriere Anastasiu apare cu „funcția de consilier onorific”
Între timp, mai mulți consilieri de la Klaus Iohannis pleacă, vin alții noi să lucreze doar cu Bolojan. În total, până la final, Ilie Bolojan își numește 18 consilieri: prezidențiali, de stat și onorifici.
Însă pe 18 martie 2025 – după o lună și un pic de la instalare – noul interimar de la Cotroceni anunță că și Dacian Cioloș va veni cu el să lucreze la Cotroceni.
Din 20 martie, tot ca și consilier onorific – pe modelul Anastasiu – dar cu responsabilitate în activitățile de coordonare și monitorizare a implementării parteneriatelor strategice ale României. În plus este încadrat în personalul Palatului Cotroceni. Numirea se face tot prin decizie. Dar de data aceasta, documentul de numire a lui Cioloș nu se mai pune pe site.
Al treilea consilier onorific este anunțat de Bolojan pe 2 aprilie 2025.
George Duhan, responsabilul pentru ideea clasificării cheltuielilor fără precedent ale lui Iohannis, apropiat al șefului SPP, Lucian Pahonțu, este mutat de Bolojan din poziția de consilier prezidențial și din 7 aprilie devine consilier onorific pe „gestionarea resurselor financiare” numit chiar de către Ilie Bolojan. Iar Mariana Costea din consilier de stat devine consilier prezidențial – ordonator principal de credite al Administrației Prezidențiale și șefa Secretariatului General al Palatului Cotroceni.
Ce se întâmplase? Ilie Bolojan – deși interimar – schimbase – de fapt – toată organigrama Palatului Cotroceni.
Bolojan schimbă constant în 2025 Regulamentul Cotroceniului modificând și completând – nelegal – aceeași decizie a lui Iohannis din noiembrie 2024
Potrivit documentelor aflate chiar pe site-ul Palatului Cotroceni, dar postate alandala, în mai multe variante – Ilie Bolojan ca interimar – în trei luni și jumătate – a schimbat de cel puțin 2 ori Regulamentul de organizare și funcționare (ROF) al Cotroceniului.
Ultima variantă salvată, în versiunea 2, datează din 8 mai 2025. Cu o săptămână înainte ca Ilie Bolojan să plece din Palatul Cotroceni.
Ilie Bolojan – așa cum arată documentele – face modificările la ROF – prin aceeași decizie nr 09 a fostului președinte Klaus Iohannis. Doar o completează și o modifică de mai multe ori – ceea ce – potrivit mai multor juriști consultați – nu avea voie legal.
Ilie Bolojan ar fi trebui să emită o nouă decizie de președinte, cu alt număr, la altă dată, prin care să modifice decizia anterioară a lui Iohannis și astfel – dacă voia – și Regulamentul Palatului Cotroceni.
Însă actele arată – chiar pe prima pagină – că Bolojan folosește mereu aceeași decizie, cu fix același număr 09 din 29.11.2024 „cu modificările și completările ulterioare” a lui Iohannis.
Decizia emisă de un șef de stat – nepublicată în Monitorul Oficial – este un act distinct și unilateral, administrativ și infralegal – care reglementează o situație dată, strict la data emiterii ei.
Cioloș, Anastasiu și Duhan – 3 consilieri onorifici inventați ilegal de Bolojan prin modificarea Regulamentului. Ce nu știe Bolojan? Regulamentul nu modifică niciodată legea, doar o aplică
19 modificări a făcut în 3 luni interimarul Ilie Bolojan în structura și aparatul Palatului Cotroceni, prin modificarea constantă a Regulamentului.
Cea mai mare problemă o reprezintă însă inventarea consilierilor onorifici „din pix” – încălcând astfel legea.
Așa se face că în noul regulament al Palatului Cotroceni (document de referință – ultima variantă/8.05.2025II), Ilie Bolojan stabilește că președintele României poate avea consilieri onorifici, cu limite și calități stabilite de Președintele României, numiți și eliberați tot de șeful statului, prin decizii.
Regulamentul este însă tot un act administrativ, infralegal.
Legea 47/1994 prin care sunt reglementate toate serviciile din subordinea Președintelui – cu ultima modificare de acum 24 de ani, din 2001 – nu prevede funcția sau calitatea de consilier onorific în arhitectura și personalul Palatului Cotroceni, așa cum Bolojan semnează chiar în decizia de numire a lui Dacian Cioloș la art. 4 (foto mai sus): „Domnul Dacian Cioloș beneficiază de drepturile conferite prin normele de personal ale Administrației Prezidențiale„.
Legea spune clar că în Administrația Prezidențială există doar următoarele funcții de conducere: consilier prezidențial, cu rang de ministru, și consilier de stat, cu rang de secretar de stat.
Regulamentul nu legiferează niciodată peste lege și nici nu adaugă la ea. Legea este baza iar regulamentul doar o aplică și explică.
Ca atare, cei 3 consilieri onorifici ai lui Ilie Bolojan– Anastasiu, Cioloș și Duhan – au fost numiți ilegal.
De altfel, și introducerea de către Ilie Bolojan a funcției de consilier onorific în ROF Administrației Prezidențiale este la fel de nelegală. Tocmai din cauza reglementărilor stricte ale legii 47/1994 – președinții României nu au putut avea consilieri onorifici.
Președintele României poate stabili prin modificarea regulamentului doar compartimente și funcții (tehnice) din structura Administrației Prezidențiale, spune legea – la art 2, nicidecum nu poate inventa funcții și calități de consilier – care sunt reglementate la un articol mai jos, art. 3.
În plus, Consiliul Legislativ avertizează în mai multe documente publice că funcția de consilier onorific nici nu este nici măcar reglementată în legislația primară.
În cazul consilierilor onorifici din zona Executivului – premier, miniștri – situația este puțin distinctă.
Codul Administrativ din 2019, la art 47.14 alin 1 și 2 doar constată (nu reglementează) existența consilierilor onorifici la cabinetele Executivului și spune că demnitarii pot cere acestor „onorifici” să își declare „orice tip de interese personale de natură sa afecteze exercitarea cu imparțialitate a mandatului sau a funcției”.
Tocmai din acest motiv – având în vedere funcția și atribuțiile Președintelui României – în arhitectura Palatului Cotroceni leguitorul nu a permis „consilierii onorifici”.
Președintele României poate avea doar consilieri – prezidențiali sau de stat – și alte tipuri de funcții – cu contract, interese declarate, angajament de loialitate semnat – și nu persoane cu calități „nereglementate” de legea specială, dar angrenați în personalul Administrației Prezidențiale, care pot exercita influență asupra șefului statului și pot netransparent să influențeze decizii la nivelul cel mai înalt al statului român.
Mai jos – stânga ( Regulamentul lui Iohannis)/ dreapta – ultima variantă a Regulamentului lui Ilie Bolojan cu completările/ modificările făcute de fostul președinte interimar.
Ce schimbări face Bolojan: înființează Cancelaria Președintelui și îi pune în brațe lui Cristian Diaconescu aproape jumătate din Palat
Potrivit Legii 47/1994, președintele României poate crea în cadrul structurii Administrației Prezidențiale, prin regulament, compartimente și funcții tehnice.
Așa că prin modificarea Regulamentului Administrației Prezidențiale, Ilie Bolojan înființează Cancelaria Președintelui. 11 departamente ajunge să coordoneze de fapt Cristian Diaconescu. Aproape jumătate din Palatul Cotroceni.
Ce mai modifică Bolojan. Politica externă devine 3 în 1: Externe, Parteneriate Strategice și Diaspora. Departamentul separat Diaspora este desființat
Potrivit noului Regulament, ultima variantă, modificat de Ilie Bolojan ca președinte Interimar, consilierul Bogdan Mazuru, externist din anii 1990 și fost ambasador, ajunge să lucreze cu Dacian Cioloș, consilierul onorific al lui Bolojan pe Parteneriate Strategice.
Mazuru trebuie să elaboreze și să fundamenteze „trăsăturile generale ale profilului strategic al României”.
Bolojan decide că tot Departamentul distinct pentru Relațiile cu Românii cu Pretutindeni (Diaspora) este desființat ca entitate separată și mutat în Departamentul condus de Mazuru.
Ce mai decide Bolojan: Departamentul Constituțional Legislativ trebuie să-i explice ca la grădiniță președintelui…Constituția
Una dintre modificările bizare făcute de Ilie Bolojan prin regulament pune o competență în plus constituționaliștilor de la Palatul Cotroceni. Venit de la Oradea și fără a fi probabil un fin cunoscător al tuturor prevederilor constituționale, Ilie Bolojan decide că Departamentul Constituțional Legislativ de la Cotroceni – oferă sprijin „documentar și analitic” președintelui României pentru a-și exercita prerogativele constituționale.
De obicei, candidații la Președinție și președinții ar trebui să cunoască legea fundamentală a statului român care le generează competențele. Însă de data aceasta, pare că specializarea unui președinte trebuie făcută…la locul muncii chiar de către angajați.
Încă o schimbare făcută de Bolojan, fost primar și șef al CJ: Departamentul prin care relaționează președintele cu politicul și societatea civilă devine DAPPSC. Face acum și politici publice și se întâlnește și cu primarii…
O altă „ciudățenie” decisă de Ilie Bolojan este reconfigurarea totală a Departamentului pentru Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă din Cotroceni. Vechea competență a Departamentului de pe vremea lui Iohannis o abrogă cu totul, astfel că de acum cei de la nou înființatul DAPPSC trebuie să se ocupe și de vechile competențe și de politici publice și de relația cu primarii, de exemplu.
Provincialismul și instinctele de vechi primar ale lui Ilie Bolojan, și nu de președinte, au făcut ca politica externă – prerogativa importantă a președintelui – mai ales în context actual – să fie acum îngrămădită 3 în 1 iar problemele edililor locali să ajungă competență nouă într-un departament care sună ca o direcție de primărie.
Nici Departamentul Politic nu scapă de Bolojan: nu mai ajută la mediere între puterile statului sau între stat și societate, prerogativă importantă a Președintelui, se ocupă de legătura cu partidele
Bolojan desființează și instituția separată a purtătorului de cuvânt al Președintelui. Șeful Departamentului de Comunicare devine și purtător de cuvânt
Cu această regândire și reconfigurare a structurilor și competențelor în interiorul Palatului Cotroceni – fără a se ține cont de legislația în vigoare – Nicușor Dan – ca proaspăt președinte ales al României – a preluat pe 26 mai 2025 mandatul de la interimarul Ilie Bolojan.
Până acum, nu a făcut nicio altă reorganizare.
