Cui îi e frică de Omar Hayssam?

“Nu sunt tratate privind Omar Hayssam. Dumneavoastră știți dar alții au fost greșit informați. Aceste acorduri vor fi scoase din procedura de suspendare, de o lună și jumătate, în condițiile în care România va avea motive, alături de comunitatea internațională..Noi nu putem să încălcăm poziția Uniunii Europene, noi nu putem să încălcăm sistemul de sancțiuni internaționale care include anumite poziții care trebuie respectate ferm. Mai departe, celor care sunt atât de interesați de cazul Omar Hayssam le sugerez să se uite pe acordul în vigoare de mai multă vreme – de cooperare judiciară între România și Siria – inclusiv la posibilitatea pentru extrădare de a folosi prevederile unui acord în vigoare. Apropo, eu sunt interesat și Opoziția dacă politizăm treaba asta, n-are nimic de-a face cu PSD, e poziția comisiei de politică externă și cei de la Putere au votat procedura asta – suntem ținuți de angajamente internaționale. Suntem interesați ca extrădarea chiar să aibă loc. Și domnul resprectiv, condamnat pentru terorism, chiar să spună niște lucruri. Dar poate vom avea o discuție, mai pe larg, pe această temă… .”

Asta a declarat astăzi Titus Corlățean, în emisiunea Actual B1. L-am întrebat despre tratate pentru că prea mult am umblat după ele. Și n-am uitat cam cât de complicată a fost semnarea lor, atunci când Bashar al Assad a venit în România.

În mod ciudat, tratatele și acordurile sunt blocate în Senat. În comisia de politică externă mai precis. Teoria comisiei este că, dacă tratatele ar fi ratificate, România ar încălca sancțiunile internaționale impuse regimului al Assad. Eu știu că documentele sunt deja semnate încă de pe vremea în care în Siria nu era ce e acum. Iar ele, practic, reglementează relațiile, pe anumite domenii, între România și Republica Arabă Siriană, indiferent cine se află la putere în cele două state. Deci mă tem că teoria comisiei nu prea stă în picioare. Sau, mă rog, poate nu sunt eu specialistă…Oricum, nimeni nu a lămurit clar problema.

Mai e un aspect. Omar Hayssam nu e un nobody. Interesul tuturor ar trebui să fie ca acest individ să fie adus în țară. Speța e complexă, Hayssam e un personaj mult prea interesant ca să fie abandonat, e condamnat la 20 de ani de închisoare pentru acte de terorism, au picat șefi de servicii o dată cu fuga lui și, cu toate acestea, paradoxal, problema e înghețată.

Cui îi e frică de Omar Hayssam? Nu știu. Dar cuiva pare să-i fie frică…Personajul a tranzitat, oricum, tot ce-a putut și cât a putut. Așa că, probabil, sunt mulți. Mulți care nu și-l doresc să se întoarcă.

Și încă ceva. Chiar dacă Bashar al Assad, așa cum a declarat presei de la noi în diverse interviuri, nu părea foarte dispus și încântat să-l dea pe Hayssam, ce garanție are comisia de politică externă că următorul regim sirian, dacă va fi unul, îl va trimite pe Hayssam la București? Niciuna.