Politic

Tupeu. Sebastian Ghiță dă lecții de drept Curții Constituționale!

17 septembrie 2014

Când un oligarh ajunge să vorbească în numele României.

Sebastian Ghiță, oligarh, deputat PSD, membru al comisiei de control asupra SRI, prieten al premierului Victor Ponta:


 “Eu cred că Parlamentul trebuie rapid să găsească o formulă pentru a așeza lucrurile acestea pe făgașul normal. Adică, de urgență, România să reușească să aibă o lege care să permită abordarea acestor tipuri de amenințări. Am vorbit acum un an despre rețelele de crimă organizată, cele de trafic de copii, cele de trafic de femei, cele de vânzări de droguri, și astăzi vedem că tocmai Curtea Constituțională, niște oameni care în mod normal sunt responsabili și înțeleg bine ce se întâmplă, a venit cu două decizii, nu doar una. Sunt două decizii surprinzătoare care efectiv au amputat capacitatea României de a reuși să facă față acestor tipuri de amenințări. Chiar dacă noi suntem o țară sigură astăzi, noi nu suntem feriți de tot felul de probleme iar capacitatea instituțiilor fundamentale de a lupta cu problemele de tipul acesta, cu situațiile de tipul acesta, trebuie sporită, nu amputată și redusă.
Iar ceea ce a făcut Curtea Constituțională, nu știu cine a fost judecătorul raportor și nu știu de ce a făcut o astfel de recomandare și cum s-a luat o astfel de decizie, dar pare ceva de neînțeles. Și de aceea Guvernul și Parlamentul trebuie totuși să-și asume mai puternic rolul instituțional și poate prin comunicare mai bună cu judecătorii Curții, poate cu explicații mai serioase ajungem să repunem lucrurile la locul lor.
Astăzi, Romania are o problemă foarte mare. Nu vreau să învinovățesc o instituție importantă cum e Curtea Constituțională, dar sunt convins că nu prea au înțeles bine despre ce este vorba.
În primul rând, am mai spus-o, nu e vorba de supraveghere și despre ascultarea telefoanelor, este vorba despre stocarea acelei informații. Vă dau un singur exemplu: dacă un potențial terorist ajunge în România, și are pe parcursul a 1,3,7 ani o activitate, trebuie ca stat să poți să găsești undeva stocată această informație. Iar acea informație era stocată la operatorii de telefonie. Astăzi, acea informație nu mai poate fi acceptată. Iar noi, România, devenim un exportator de insecuritate. De la noi se cumpără cartele pre plătite cu care răufăcătorii acționează în toată Europa. În majoritatea țărilor din Europa, achiziționarea unei cartele telefonice se face cu indentificarea utilizatorului, a celui care cumpără. Și din acel moment, sigur că în cazul în care ceva rău se întâmplă, cum a fost atentatul de la Burgas, instituțiile pot interveni și pot să afle ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. Și pot să prevină astfel de situații și momente care ne-ar îngrozi pe toți.
Legea a fost implementată. Guvernul și Parlamentul și-au făcut datoria. Este de neexplicat decizia Curții Constituționale, n-o văd decât ca pe o lipsă de comunicare între instituții. Repet, cred, este o chestiune extrem de tehnică, și cred că de data aceasta, acei oameni n-au fost atenți și nu s-au uitat cu atenție la interesele României. Nu pot să suspectez pe cineva că a făcut ceva contra intereselor României.
În primul rând, decizia Curții au făcut (sic!) un număr de legi inaplicabile, procesul legislativ știți bine că durează, înseamnă dezbateri, înseamnă vot în comisii, înseamnă vot în Parlament, e o intreagă procedură, nu poți peste noapte să vii cu o lege și de aceea și cei de la DIICOT, și cei de la DNA, și cei de la SRI, toate instituțiile, atât cele de aplicare a legii cât și cele care au atribuții în domeniul terorismului, toate au emis puncte de vedere prin care- pot să spun chiar că au condamnat această decizie a Curții Constituționale.

Înregistrarea interveției lui Sebastian Ghiță la postul de televiziune la care-l controlează poate fi urmărită aici (dublu click, jurnalul orei 10.00).

Nu este foarte clar în numele cui vorbește oligarhul Sebastian Ghiță, aducând acuzații voalate judecătorilor Curții Constituționale dar un lucru este cert. Din intervenția sa rezultă că nici măcar nu a citit motivarea Curții Constituționale, motivare care poate fi consultată aici ( dublu click).

Curtea Constituțională: “Solicitările de acces la date nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanței judecătorești, lipsind astfel garanția unei protecții eficiente, a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date”

Citez din motivarea Curții Constituționale, votată în unanimitate de judecători:

Punctul 63. Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţiinaţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi.”

Punctul 64. “Din analiza „legilor speciale în materie”, la care art.16 alin.(1) din Legeanr.82/2012 face trimitere, Curtea constată că organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot accesa şi folosi datele stocate fără a fi nevoie de autorizarea instanţei de judecată. (…)”.

Punctul 67. “Or, lipsa unor astfel de autorizări a fost criticată, printre altele, şi de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 8 aprilie 2014, această lipsă echivalând cu insuficienţa garanţiilor procesuale necesare ocrotirii dreptului la viaţa 28 privată şi a celorlalte drepturi consacrate de art.7 din Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a dreptului fundamental la protecţia datelor cu caracter personal,consacrat de art.8 din Cartă (par.62)”.

Punctul 69. “Sunt relevante din perspectiva controlului de constituţionalitate efectuat, deciziile altor instanţe constituţionale europene, cu referire expresă la deciziile Curţii Constituţionale Federale a Germaniei, a Curţii Constituţionale a Cehiei, precum şi a Curţii Supreme Administrative a Bulgariei“.(…)
Punctul 78. “În ceea ce priveşte efectele deciziilor sale, Curtea reaminteşte caracterul definitiv şi general obligatoriu al acestora.
Prin urmare, în cazul de faţă, având în  vedere şi Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a prezentei decizii, devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european cât şi al celui naţional, activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de 
comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice“. 
Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi ale celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Prin excepţie, pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date 
prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei  ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare”.
Punctul 79. Corelativ, până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reţinerea datelor, care să respecte prevederile şi exigenţele constituţionale, aşa cum au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare şi organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces la datele care au fost reţinute şi stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE şi a Legii nr.82/2012 în vederea utilizării lor în cadrul activităţilor definite de art.1 alin.(1) din Legea nr.82/2012. 
De asemenea, organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional nici pentru accesarea şi utilizarea datelor reţinute de către furnizori pentru facturare, plăţi pentru interconectare ori în alte scopuri comerciale, pe care să le folosească în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei, tocmai datorită caracterului, naturii şi scopului diferit al acestora, aşa cum este prevăzut de Directiva 2002/58/CE.
De altfel, chiar Legea nr.82/2012 stabileşte în art.11 că aceste ultime date reţinute sunt exceptate de la prevederile legii, având un alt regim juridic, fiind supuse prevederilor Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Punctul 80. “Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la prevederile art.152 din Codul de procedură penală, Curtea reţine că textul criticat nu reglementează procedura de reţinere şi stocare a datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de a reţine datele generate sau prelucrate, ci doar stabileşte procedura de autorizare prealabilă, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, a solicitării adresate acestor furnizori de către organele de urmărire penală, în vederea accesării şi utilizării datelor reţinute. 
Acest text care reglementează una din metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Capitolul IV, Titlul IV din Codul de procedură penală, este cel care asigură controlul judecătoresc asupra activităţilor reglementate de lege, constituind tocmai garanţia procedurală a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, prevăzut la art.26 din Constituţie, invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. Este evident că, în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art.152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor.”
Punctul 81. “Aşa fiind, Curtea apreciază că dispoziţiile art.152 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile Constituţiei, astfel încât critica având acest obiect urmează a fi respinsă ca neîntemeiată”.
Punctul 82. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi ale art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi (…)”.

ARTICOLE SIMILARE
2 Comentarii
  1. Anonim

    18 septembrie 2014 09:11:48

    Multumim pt clarificarile Curtii, Sorina ! Nu intelegeam de ce a fost respinsa legea…

  2. Anonim

    18 septembrie 2014 09:11:57

    Buna ziua! Stimata doamna aveti perfecta dreptate! Eram curios care este pozitia conducerii ANSPDCP cu privire la aceasta problema. Credeam ca managerul acestei institutii se va bate pentru drepturile cetatenilor, dar mi-am dat seama ca ma insel. Era si cazul acolo conducerea este din aceiasi barca cu Ghita.

Comentariile sunt închise