Media

SUA despre România: “Amenințările la adresa jurnaliștilor au subminat libertatea presei”

28 februarie 2014

LIBERTATEA PRESEI.
Amenințări personale și profesionale la adresa jurnaliștilor au subminat libertatea presei“.

“În timp ce mass- media independente au fost active și au exprimat o varietate de opinii, în mod deschis, fără restricții, politicieni și persoane cu legături strânse cu politicieni și grupuri politice fie dețin sau indirect controlează numeroase zone din mass-media la nivel național și local. Informația și tonul editorial al acestor zone, în mod frecvent, exprimă punctele de vedere ale patronilor. Au existat, de asemenea, acuzații că patronii opresc de la difuzare subiecte care sunt în contradicție cu interesele lor sau amenință autorii unor astfel de subiecte“.

JUSTIȚIA.
Corupția la nivel guvernamental a rămas o problemă larg răspândită care a afectat toate nivelurile societății“.
“Alte probleme ce țin de drepturile omului, raportate în timpul anului 2013 au inclus (…) încercările continue ale unor personalități politice de a compromite independența sistemului judiciar“.

“Constituția României prevede un sistem judiciar independent iar Guvernul a respectat, în linii generale, independența judiciară. Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), făcut public în Ianuarie menționa că România “a implementat mai multe, dar nu toate, recomandările Comisiei Europenecare vizează restabilirea statului de drept și independența Justiției.

În timp ce Constituția și rolul și deciziile Curții Constituționale au fost respectate, angajamentele cu privire la protecția sistemului judiciar împotriva atacurilor, demisia unor miniștri cu decizii judecătorești împotriva lor referitoare la integritate și demisia unor membri ai Parlamentului cu decizii definitive privind incompatibilitatea și conflictul de interese, sau cu condamnări definitive și irevocabile pentru corupție la nivel înalt nu au fost puse pe deplin în aplicare. Comisia Europeană a menționat, de asemenea, “nevoia de a accelera progresul în ceea ce privește recomandările sale referitoare la reformă a sistemului judiciar, integritate și lupta împotriva corupției” (…) Viteza proceselor de corupție la nivel înalt a crescut“.

“În timp ce legea prevede sancțiuni penale pentru faptele de corupție săvârșite de oficiali, Guvernul nu a aplicat legea în mod eficient, în mare parte din cauza unor probleme din interiorul sistemului judiciar și câteodată din cauza unor oficiali implicați în practici de corupție care au imunitate.”
Indicatorii de corupție dați publicității de Banca Mondială au subliniat corupția ca o problemă.”

Direcția Națională Anticorupție a continuat anchetarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt într-un ritm constant pe tot parcursul anului. Anchetele au inclus oameni politici, reprezentanți ai sistemului judiciar și administrativ.”
“Până la 15 Octombrie 2013, DNA a trimis în judecată 768 de inclupați care au fost puși sub acuzare: un vicepremier, un membru al Parlamentului European, 5 parlamentari naționali, un fost ministru și actual membru al Parlamentului European, 11 judecători, incluzând un membru al CSM, 9 procurori, incluzând un membru al CSM, 17 primari și 5 viceprimari, trei președinți de Consilii Județene și un vicepreședinte de Consiliu Județean, un președinte de partid politic (…)”.

“Procurorii au comandat confiscări în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de lei ( 340 de milioane de dolari) în cazurile inculpaților acuzați”.
Până la mijlocul lunii Octombrie, instanțele au emis 179 de condamnări definitve în 857 de procese instrumentate de DNA, în comparație cu 552 de inculpați cu condamări definitive în aceeași perioadă a anului 2012.”
“Inculpările cu condamnări definitive au inclus doi membri ai Parlamentului, doi miniștri, un vicepremier, un președinte de Consiliu Județean, doi membri ai partidelor politice, 11 primari, 2 viceprimari, 4 ofițeri MApN, 27 de funcționari din Poliție, 5 judecători ( incluzând 2 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție) și 5 procurori ( dintre care unul care lucra în Parchetul General).”

Rata de achitări, calculată până la mijlocul lunii Octombrie a fost de 7,9%, comparativ cu 10,1% în 2012“.
“Din cele 205 cazuri ale DNA, în care instanțele au pronunțat hotărâri definitve, 151 de cazuri- ceea ce reprezintă 73% din total- au fost soluționate în mai puțin de 4 ani.
23 de cazuri– care reprezintă 11%– au fost soluționate în mai puțin de 5 ani.
Pentru restul de 31 de cazuri– care reprezintă 15% din cazuri- au fost nevoie între 5 și 10 ani pentru a se ajunge la decizii definitive“.

Înalta Curte de Casație și Justiție a crescut în mod semnificativ ritmul proceselor de corupție la nivel înalt, comparativ cu anii anteriori. Verdictele în infracțiunile de corupție au fost de multe ori inconsistente. Numărul de condamnări în cazuri de corupție a crescut pe parcursul anului. (…)”
“Conflictele de interese, resprectarea standardelor de conduită etică și de integritate în funcția publică a rămas o preocupare pentru toate cele trei ramuri ale Guvernului (…).
Mecanismul de confiscare a “averilor nejustificate” a fost greoi“.

“Cu toate că legea prevede accesul publicului la informațiile guvernamentale legate de procesul oficial de luare a deciziilor, ONG-urile și media au raportat că Executivul a aplicat legea inadecvat și inegal. Procedurile a da publicității informații au fost greoaie și au variat considerabil în funcție de instituție (…) ONG-urile și jurnaliștii au continuat cu regularitate să dea în judecată pentru a câștiga dreptul de a avea acces la informațiile cu caracter public. Guvernul, într-un mod care nu a fost constant, a aplicat legislația în vigoare cu privire la transparența în procesul guvernamental decizional”.

Avocatul Poporului are putere limitată și nicio autoritate să protejeze drepturile constituționale ale cetățenilor în cazurile în care necesită o acțiune judiciară limitată. Biroul Avocatului Poporului a primis 4.876 de plângeri în primele șase luni ale anului 2013.
Fiecare Cameră a Parlamentului are o comisie pentru apărarea drepturilor omului. Sarcina lor este de a elabora rapoarte cu privire la plângeri care privesc apărarea drepturilor omului. Membrii acestor comisii, de obicei, mai degrabă exprimă punctele de vedere ale partidelor lor politice decât să se aplece asupra problemelor în mod obiectiv“.

P.S. Sebastian Ghiță, Victor Ponta și orice alt politician poate aprofunda raportul Departamentului de Stat al SUA pentru România printr-un dublu click AICI.

27 Februarie 2014. Bilanțul Direcției Naționale Anticorupție. 

ARTICOLE SIMILARE

LASĂ UN COMENTARIU