acasa Investigaţii/Justiţie Uncategorized
EXCLUSIV. Nereguli oficiale constatate în bugetul public al Serviciului Român de Informaţii. Curtea de Conturi a refuzat, în premieră, în 2015 să acorde certificatul de conformitate pe bugetul de 1,2 miliarde de lei al SRI din 2014
Raportul public anual aferent anului 2014, realizat de Curtea de Conturi a României, arată că instituţia condusă de Nicolae Văcăroiu a refuzat în decembrie 2015 să acorde certificatul de conformitate pe execuţia bugetară de 1,2 miliarde de lei din bani publici a Serviciului Român de Informaţii din anul 2014. (click raport oficial)
Astfel că instituţia condusă de directorul operativ Eduard Raul Hellvig a fost în 2015 singurul serviciu secret, parte componentă a sistemului de securitate şi siguranţă naţională, coordonat în plan strategic de CSAT şi controlat de Parlamentul României, care nu a trecut cu brio de controlul anual al inspectorilor Curţii de Conturi, în acelaşi timp, SIE, SPP şi STS obţinând certificatul de conformitate pentru anul 2014.
Raportul Curţii de Conturi referitor la execuţiile bugetare ale principalelor instituţii publice din România a fost publicat pe 4 Decembrie 2015 şi este, până în prezent, cel mai recent raport public disponibil privind verificările pe bugetul SRI. Exceptând anul 2014, din 2000 şi până în 2013, SRI a trecut de toate verificările anuale ale Curţii de Conturi.
În privinţa raportului public pe anul 2015, care verifică execuţia bugetară a anului 2015, surse coroborate susţin că acesta a fost finalizat de către auditorii publici ai Curţii de Conturi a României, urmează să fie trimis Parlamentului şi făcut public, şi este posibil ca pe execuţia bugetară a anului 2015, SRI să fi primit din partea Curţii de Conturi certificatul de conformitate, „aşa cum a primit, după mulţi ani, şi Ministerul Public”.
Având în vedere că interesul public este justificat, în baza legii 544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Biroul de Presă al SRI a fost solicitat să pună la dispoziţie procesul verbal de constatare realizat de auditorii publici ai Curţii de Conturi pe execuţia bugetară a SRI pe anul 2014, a fost solicitat să precizeze care au fost măsurile luate de SRI în urma lipsei acordării certificatului de conformitate pe execuţia bugetară a anului 2014 şi exprimării „opiniei cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte” de către Curtea de Conturi, a fost solicitat să comunice dacă a primit certificat de confirmitate din partea Curţii de Conturi pe execuţia bugetară a anului 2015 şi să pună la dispoziţie public procesul verbal de constatare realizat de auditorii Curţii de Conturi pe execuţia bugetară a SRI pe anul 2015. Atunci când SRI va răspunde solicitării legale, răspunsul va fi publicat.
-
Neregulile oficiale găsite la SRI: Lipsa verificărilor creanţelor, neconcordanţe în soldurile conturilor, documente de angajare şi de lichidare eronate, incomplete, plata cheltuielilor publice cu documente eronate şi/ sau incomplete, dificultăţi în asigurarea unei evidenţe exacte şi reale a soldului disponibilului de credite, implementarea parţială şi/sau deficitară a standardelor de control intern/managerial
În 2014, execuţia bugetară a SRI a fost de 1,2 miliarde de lei şi potrivit raportului, după auditarea efectuată pe calitatea gestiunii economico- financiare, inspectorii Curţii de Conturi au constatat la Serviciul Român de Informaţii: “lipsa activităţilor de verificare şi de confirmare a creanţelor şi obligaţiilor SRI faţă de terţi”, “neconcordanţe între soldurile conturilor de materiale consumabile la unii ordonatori terţiari de credite ai SRI”şi “întocmirea eronată şi/sau incompletă a documentelor de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice, ceea ce a generat dificultăţi în asigurarea unei evidenţe exacte şi reale a soldului disponibilului de credite rămas de angajat în perioada exerciţiului financiar 2014, la nivelul unor ordonatori terţiari de credite”.
În finalul raportului, Curtea de Conturi subliniază ca principale constatări, că „de exemplu, la Serviciul Român de Informaţii s-a constatat lipsa activităţilor de verificare şi de confirmare a creanţelor şi obligaţiilor SRI faţă de terţi„, „implementarea parţială şi/sau deficitară a standardelor de control intern/managerial, neconcordanţe între soldurile conturilor de materiale consumabile la unii ordonatori terţiari de credite ai SRI, întocmirea eronată şi/sau necompletă a documentelor de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice, ceea ce a generat dificultăţi în asigurarea unei evidenţe exacte şi reale a soldului disponibilului de credite rămas de angajat în perioada exercuţiului financiar la nivelul unor ordonatori terţiari de credite„.
-
Ce a cerut Curtea de Conturi SRI: “Aplicarea prevederilor legale” pe inventarul patrimonial, “nominalizarea persoanelor” şi stabilirea clară a atribuţiilor şi privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice
Inspectorii Curţii de Conturi au recomandat instituţiei conduse de Eduard Raul Hellvig “aplicarea prevederilor legale”, precum şi a procedurilor operaţionale în legătură cu inventarierea tuturor elementelor patrimoniale de către ordonatorii terţiari de credite ai SRI. Mai mult, Curtea de Conturi a cerut SRI “stabilirea cu claritate a atribuţiilor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice, precum şi “nominalizarea persoanelor” pentru realizarea acestor atribuţii la nivelul ordonatorilor terţiari de credite ai SRI.
-
SRI, fără certificat de conformitate pe cheltuielile bugetare şi cu “opinie cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte”
Ca atare, opinia de audit a inspectorilor Curţii de Conturi a fost următoarea: “având în vedere concluziile rezultate din misiunea de audit financiar, auditorii publici externi au exprimat o opinie cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte. Cu excepţia efectelor aspectelor evidenţiate, situaţiile financiare în ansamblul lor au fost întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în România şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată în perioada auditată de Serviciul Român de Informaţii”.
-
În urma deficienţelor găsite la SRI, Curtea de Conturi nu a acordat certificat de conformitate, deşi putea legal
Potrivit Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, dat în baza Hotărării cu acelaşi nume, adoptată de plenul Curţii de Conturi pe 29 Mai 2014, certificatul de conformitate se acordă unei instituţii de către Curtea de Conturi doar în cazul opiniei nemodificate (fără rezerve) exprimată de auditorii publici şi în cazul opiniei cu rezerve cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte. În cazul în care raportul de audit financiar constată nereguli, Curtea de Conturi oferă opinie modificată care poate avea 4 trepte de gravitate: opinie cu rezerve cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte (cazul SRI), opinie cu rezerve cu paragraf de limitare a sferei auditului, opinie contrară şi imposibilitatea exprimării unei opinii.
Articolul 347 din Regulamentul Curţii descrie în clar în ce situaţie auditorii publici oferă unei instituţii, cum este cazul SRI, o opinie cu rezerve cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte.
Astfel, aceasta se oferă dacă probele de audit colectate sunt suficiente şi adecvate iar denaturările individuale sau cumulate sunt semnificative dar nu cu efecte generalizate asupra situaţiei financiare ca întreg, dacă valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, extrapolate la nivelul întregii populaţii auditate, constatate atât la entitatea audiată, cât şi la entităţile din subordine se situează sub pragul de semnificaţie şi au fost remediate operativ de către conducerea entităţii în timpul misiunii de audit.
“Auditorii publici externi vor consemna în procesul verbal de constatare deficienţele constatate, măsurile întreprinse de către conducerea entităţii pentru remedierea acestora pe parcursul acţiunii, inclusiv recuperarea integrală a sumelor ce se constituie în prejudicii şi virarea acestora pentru destinaţii legale. (…) Auditorii publici externi pot propune prin nota cu propuneri de valorificare acordarea certificatului de conformitate”.
-
2014, singurul an în care SRI nu a primit certificat de conformitate pe bugetul public de 1,2 miliarde de lei
Spre deosebire de raportul Curţii de Conturi pe execuţia bugetară a SRI pentru anul 2014 (foto stânga), raportul pe 2013 arată că execuţia bugetară a SRI a fost de 1,1 miliarde de lei iar SRI a primit certificat de conformitate de partea Curţii de Conturi.
În 2012, pe un buget de 1,02 miliarde SRI, SRI a primit certificat de conformitate, ca şi în rapoartele din 2011 şi 2010. În 2010 însă auditorii Curţii de Conturi recomandă totuşi SRI să monitorizeze procesul de derulare a investiţiilor, mai ales în faza de încheiere şi recepţie a lucrărilor şi să le înregistreze în patrimoniul unităţii pentru evitarea întârzierilor constatate între momentul recepţiei lucrărilor şi înregistrarea în evidenţa contabilă a mijlocului fix rezultat şi constată abateri de la legalitate şi regularitate în zona de investiţii derulate şi finanţate de către o direcţie centrală. Şi pe execuţia bugetară din 2009, SRI a primit certificat de conformitate de la Curtea de Conturi alături de toate serviciile de informaţii, iar MapN şi Ministerul Administraţiei şi Internelor nu au primit.
În 2006, bugetul SRI a fost de 997 de milioane de lei iar abateri legale Curtea de Conturi nu a constatat. De altfel, înainte de 2009, mai multe abateri legale au fost menţionate în rapoartele auditorilor la diverse unităţile militare ce aparţin Ministerului Apărării.
În 2002, raportul Curţii de Conturi, arată că în cazul a 4 ordonatori de credite, SRI nu a urmărit spre încasarea şi virarea la bugetul de stat a unor debite prin execuţia garanţiilor furnizorilor de utilităţi în sumă de 278,6 milioane de lei. În timpul controlului, suma constatată a fost recuperată şi virată la bugetul de stat, se arată în raportul anului 2002.
-
Preşedintele Comisiei de control asupra SRI: “Atunci când lucrurile sunt în neregulă, organul specializat pe controlul bugetar la SRI este Curtea de Conturi”
Deşi nu este clar cum de SRI a trecut în 2014 de verificările pe buget din partea vechii comisii parlamentare de control asupra SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), dar nu a trecut cu brio de auditorii Curţii de Conturi care au constatat nereguli, actualul preşedinte al comisiei de control asupra SRI, Adrian Ţuţuianu (PSD), a declarat, joi, că el crede că “nimeni nu-şi va permite vreodată să aducă date false legate de execuţiei bugetare” la comisia parlamentară, că “execuţia bugetară a SRI este urmărită de ministerul de Finanţe, care emite şi documente pe acest subiect”, şi că “există, ca la orice instituţie publică, controlul Curţii de Conturi”.
“Eu nu cred că putem merge chiar până acolo, că cineva ar cheltui bani publici fără să existe o justificare. Atunci când lucrurile sunt în neregulă, organul specializat pe controlul bugetar este Curtea de Conturi. Aşa cum la alte instituţii scrie, va trebui să scrie şi la SRI că ceva a fost cheltuit în neregulă”, a spus Ţuţuianu.
-
Cine a trecut cu brio de controalele Curţii de Conturi pe buget şi cine nu. Probleme remediate la DNA cu majorările drepturilor de personal acordate „fără bază legală” procurorilor militari
Pe execuţiile bugetare din 2014, Curtea de Conturi a acordat certificate de conformitate doar Administraţiei Prezidenţiale, Camerei Deputaţilor, Curţii Constituţionale, Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, SIE, SPP, STS, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi Agenţia Naţională de Integritate.
Opinii fără rezerve dar cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte, pentru că erorile şi abaterile de la legalitate au fost nesemnificative, au fost acrodate de Curtea de Conturi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public- Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CSM şi Ministerului Finanţelor Publice- contul general anual al datoriei publice.
În ceea ce priveşte Ministerul Public, observaţiile pe execuţia bugetară din 2014 la entităţile subordonate ministerului Public şi auditate în 2015, Curtea de Conturi arată în raportul public că „în perioada aprilie 2012- aprilie 2015″, la Direcţia Naţională Anticorupţie „au fost stabilite şi acordate, fără bază legală, majorări ale drepturilor de personal în cazul procurorilor militari, în sumă brută de 156.000 lei„. Curtea de Conturi susţine că „în timpul măsurii de audit financiar au fost luate măsuri în vederea corectării ordinelor de încadrare iar persoanele în cauză au fost notificate în vederea recuperării sumelor încasate necuvenit”
Opinii cu rezerve şi cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte au primit Ministerul Finanţelor Publice/ contul general anual de execuţie a bugetului de stat, situaţiile financiare ale MFP- activitate proprie, Senatul României, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, Academia Română, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Societatea Română de Radiodifuziune, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea Naţională de Supreveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. La uneie dintre instituţii au fost constatate abateri de la cadrul legal, nereguli în gestionarea patrimoniului şi nerespectarea principiilor de eficienţă, economicitate şi eficacitate, astfel încât a fost acordată şi opinie contrară, se arată în raportul Curţii de Conturi.
-
Timeline: “bătălia” pentru bugetul SRI din 2017
27 Ianuarie 2017, vineri. Preşedintele Klaus Iohannis a dispus convocarea CSAT pentru marţi, 31 Ianuarie, ora 12.30, în vederea analizării şi avizării proiectului de buget pe 2017.
27 Ianuarie 2017, vineri. Al doilea proiect de buget al cabinetului condus de Sorin Grindeanu taie cu 9,4% bugetul SRI prevăzut pentru anul 2017, de la 1,9 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei, deşi iniţial era mai mare cu 0,9% faţă de 2016.
26 Ianuarie 2017, joi. Preşedintele Klaus Iohannis trimite o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care “remarcă faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului MapN, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative”.”Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional. În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României. Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.(…) Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor”, scrie Iohannis.
25 Ianuarie 2017, miercuri. Eduard Raul Hellvig, directorul operativ al SRI, a declarat după audierea în comisia parlamentară de control asupra SRI, potrivit comunicării citite că “a explicat comisiei modul de fundamentare a bugetului solicitat de Serviciu. Ştiu, sunt conştient că există în dezbaterea publică o percepţie cu privire la bugetul SRI, sunt, la fel ca dvs. atent la orice lucru cu privire la ceea ce înseamnă banul public”. “Am pus accent pe următoarele coordonate: amplificarea ameninţărilor ce ţin de terorism, contraspionaj, crimă organizată şi agresiuni cibernetice. Toate aceste lucruri au generat o suprasolicitate a Serviciului cu impact direct asupra bugetului instituţiei.Calitatea de membru al alianţei euroatlantice din care facem parte ne obligă, dacă nu cel puţin din bun simţ să participăm la asigurarea securităţii colective şi consumă o sumă semnificativă din bugetul SRI. (…) O mare parte din bugetul SRI merge la pensii şi salarii, pentru că, trebuie să vă spun cu toată responsabilitatea ca să suplinim ce fac alte servicii cu tehnologie avansată şi extrem de costisitoare, SRI face cu angajaţi. Asta presupune costuri şi asta, din păcate pentru securitatea naţională, presupune un efort bugetar adecvat. Înţeleg discuţiile care există în spaţiul public cu privire la buget, dar cheltuielile de asigurare a securităţii întotdeauna vor fi mai mici decât cele de insecuritate”, a spus Eduard Raul Hellvig.
24 Ianuarie 2017, marţi. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că “pentru mine, vă spun sincer, un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate naţională, şi asta nu înseamnă numai armată”. “Securitatea naţională este asigurată de forţele armate care sunt evident Aramta, forţele MAI, serviciile secrete şi o să mă uit cu foarte mare atenţie, pentru că indiferent de jocurile politice, cu securitatea naţională nu are voie să se joace nimeni, nici măcar cei care au impresia că ei conduc acum lucrurile, fiindcă dacă intrăm în zona de revanşisme politice, de tăieri de bugete numai aşa ca să arătăm cine are ultimul cuvânt cred că am face o mare, mare eroare. O să analizez cu foarte mare atenţie toate bugetele pentru toate instituţiile care se ocupă de securitatea naţională”, a declarat Iohannis.