acasa Investigaţii/Justiţie Media Politic Uncategorized
EXCLUSIV. Conducerea SRI i-a angajat şi pe prietenii din AMICOM ai consilierului directorului SRI, căpitanul Ovidiu Marincea, în Serviciul Român de Informaţii. Cum a ajuns “reţeaua” AMICOM, apropiată de magnatul Gabriel Comănescu şi de “guy owned by Gazprom”, chiar în interiorul SRI
Andreea Gheorghiţescu (foto), senior account manager al SC AMICOM Consulting&Strategy SRL, firma de PR, consultanţă strategică şi lobby, apropiată de magnatul Gabriel Comănescu şi Iulian Iancu, “the guy owned by Gazprom” şi amică a lui Ovidiu Marincea, a fost angajată în Serviciul Român de Informaţii chiar după ce Ovidiu Marincea a devenit cadru militar în activitate al SRI- căpitan, şef al Biroului de Presă al SRI, purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii şi consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, susţin surse din anturajul de presă al căpitanului SRI Ovidiu Marincea.
-
Contactul de presă al AMICOM a devenit contactul de presă angajat al SRI
Potrivit datelor publice, Andreea Gheorghiţescu a lucrat pentru lanţul de retail Universal, a “contribuit la restructurarea reţelei naţionale de distribuţie Rodipet”, aflată în prezent pe pierdere şi din 2009 în insolvenţă cu prejudicii de peste 70 de milioane de euro, pentru ca mai apoi să se alăture echipei AMICOM Consulting&Strategy condusă de Mihai Radu. 
La acea vreme, AMICOM a prezentat-o pe Andreea Gheorghiţescu drept Senior Account Manager al societăţii, datele publice indicând-o pe aceeaşi Andreea Gheorghiţescu drept şi contactul de presă (foto)/ persoana care se ocupa de relaţiile cu presa din partea firmei AMICOM Consulting& Strategy, apropiată de Viorel Hrebenciuc, Iulian Iancu şi magnatul Gabriel Comănescu. Odată angajată în Serviciul Român de Informaţii, de la AMICOM Consulting& Strategy, după ce Ovidiu Marincea a devenit cadru militar în activitate al SRI- căpitan, şef al Biroului de Presă al SRI, purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii şi consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, Andreea Gheorghiţescu a fost încadrată în SRI chiar la Biroul de Presă al SRI condus chiar de către căpitanul SRI, Ovidiu Marincea, ocupându-se tot de relaţia directă cu presa/ziariştii.
-
În Biroul de Presă al SRI din 2015, autorul Andreea Gheorghiţescu redacta în Martie 2016 documente ale AMICOM Consulting& Strategy ?
Deşi angajată încă din 2015 la SRI, la Biroul de Presă, după angajarea lui Ovidiu Marincea în SRI ca şef al Biroului de Presă al SRI, purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii şi consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, datele publice arată că Andreea Gheorghiţescu ar fi putut să continue să aibă legătură cu firma SC AMICOM Consulting& Strategy, apropiată de magnatul Gabriel Comănescu şi Iulian Iancu, “the guy owned by Gazprom”. Altfel că aceleaşi date publice (foto) arată că pe 21 Martie 2016/ Luni, la ora 4.10 PM, autorul Andreea Gheorghiţescu de la compania AMICOM a creat documentul “regulamentul oficial al concursului Campionat de Gaming din Centrul Comercial Auchan Titan pentru perioada de concurs: 26-27 Martie 2016”, organizat chiar de către SC AMICOM Consulting & Strategy, comunicat semnat de aministratorul firmei Mihai Radu, Auchan Titan fiind un client al AMICOM Consulting & Strategy.
Aceleaşi detalii ale documentului arată că după generarea documentului de către autorul Andreea Gheorghiţescu, acesta este revizuit de către Violeta Codrescu. Violeta Codrescu este nimeni altul decât acţionarul şi administratorul firmei lui Marincea, SC Just News Media SRL şi asociatul firmei SC AMICOM Consulting & Strategy în SC Grădina lui Papacioc SRL.
AMICOM.ro, JURNALIŞTII.ro/just-news.ro, DIGITIX.ro = email: webmaster@digitix.ro a Digitix Media SRL, firma deţinută de mâna dreaptă a lui Comănescu şi SC Amicom Consulting & Strategy SRL
Potrivit datelor publice oferite de RoTLD.ro, care este autoritatea naţională ce gestionează domeniile de internet româneşti şi care ţine de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, atât domeniul amicom.ro, înregistrat pe 16 Iunie 2006, de către AMI Communications SRL( fosta denumire a firmei), firma apropiată de magnatul Gabriel Comănescu şi Iulian Iancu, alături de domeniul jurnaliştii.ro/ just-news.ro, înregistrat pe 25 Martie 2015 de către SC Just Media News SRL a lui Ovidiu Marincea, dar şi de domeniul digitix.ro, înregistrat pe 4 Aprilie 2014 de către deţinătorul AMICOM Consulting&Strategy SRL, au toate trei aceeaşi referinţă ca adresă de email: webmaster@digitix.ro. 
Adică exact adresa de email a Digitix Media SRL, deţinută de Petre Radu Petrescu ofiţerul de presă responsabil din 2005 cu strategiile de comunicare ale Grup Servicii Petroliere, mâna dreaptă a magnatului Gabriel Comănescu şi de către firma de lobby, PR şi consultanţă strategică, SC AMICOM Consulting& Strategy SRL, apropiată de Comănescu şi Iancu. Administrator al Digitix Media este Iulia Radu, soţia lui Florin Mihai Radu, acţionarul principal al SC AMICOM Consulting& Strategy SRL. Tot la Digitix Media a lucrat şi celălalt partener al lui Ovidiu Marincea din firma SC Maristo Smart SRL, Florin Stoican, dar şi Ştefana Timilie, actualul Junior Public Affairs Advisor la SC AMICOM Consulting&Strategy SRL.
De altfel, tot public Digitix Media se prezintă a fi “agenţie de consultanţă”, având ca domeniu principal de activitate “activităţi ale agenţiilor de publicitate”, dar şi “un start-up (“copil”al unei companii cu peste 10 ani vechime în România), axat pe unul dintre cele mai interesante domenii de activitate în acest moment: reputaţia în mediul virtual”. Datele tot publice arată că adresa sediului social al firmei lui Marincea, Societatea Just News Media SRL este aceeaşi cu cea a firmei Digitix Media SRL, deţinută de mâna dreaptă a lui Comănescu şi AMICOM.
Mai mult, pe pagina oficială a AMICOM Consulting& Strategy, încă din 22 Aprilie 2013, o postare semnată de autorul Ovidiu Marincea (foto jos), pe siteul caleaeuropeană.ro, despre “Ministrul de(re)glat al energiei” era promovată în mediul virtual chiar de către AMICOM Consulting& Strategy.
-
Al treilea cadru SRI. Andreea Gheorghiţescu de la AMICOM direct în SRI
Angajarea Andreei Gheorghiţescu în Serviciul Român de Informaţii, chiar la Biroul de Presă al SRI pentru a discuta cu ziariştii, persoana fiind fost senior account manager şi “contact de presă” al AMICOM, firma de PR, consultanţă şi lobby apropiată de magnatul Gabriel Comănescu şi Iulian Iancu, “the guy owned by Gazprom”, este cu atât mai controversată cu cât AMICOM este chiar firma asociată cu mâna dreaptă a lui Gabriel Comănescu, Petre Radu Petrescu, în societatea Digitix Media, iar contactele lui Ovidiu Marincea cu AMICOM şi Digitix Media par a fi destul de strânse şi de îndelungate.
În plus, Andreea Gheorghiţescu este al treilea cadru SRI care are legătură cu SC AMICOM Consulting & Strategy SRL. 
La evenimentele publice/şezătorile spirituale ale Fundaţiei Gândul Aprins, unde participă mai toţi oamenii care au legătură cu AMICOM au participat pe 17 Decembrie 2015, şi colonelul Cristian Bizadea, pe atunci şef de cabinet al directorului SRI, Eduard Hellvig, fost şef al Constraspionajului SRI, în prezent adjunct al directorului SRI, Ovidiu Marincea, consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, Iulian Iancu, “the guy owned by Gazprom”, un om „aproape” de fundaţie, Cristian Chivu, Mihai Radu, Costena Cristina Rogobete/ toţi de la AMICOM, Florin Stoican, prietenul şi asociatul lui Marincea în Martisto Smart SRL, fost angajat la Digitix Media.
La evenimente publice ale Fundaţiei Gândul Aprins, au mai participat de-a lungul vremii Violeta Codrescu, administrator şi acţionar al SC Just News Media SRL, asociată a AMICOM Consulting& Strategy dar şi Alexandru Căutiş, jurnalist Kamikaze, prieten al lui Ovidiu Marincea, Marincea fiind o prezenţă constantă fiind în acelaşi timp şi şef al Biroului de Presă al SRI, purtător de cuvânt al SRI, consilier al directorului SRI şi cadru militar în activitate al SRI/ Căpitan SRI.
-
SC AMICOM Consulting & Strategy. Cifră de afaceri netă 2015: 1,36 milioane de euro, Profit net 2015: 209.615 euro, 9 salariaţi
Cu un profit net în 2014 de 373.000 de euro, la o cifră de afaceri netă de 1,36 milioane euro şi doar 6 salariaţi, iar în 2015 cu un profit net de 209.615 euro, la o cifră de afaceri netă tot de 1,36 milioane de euro şi 9 salariaţi, SC AMICOM Consulting & Strategy SRL, societatea cu răspunedere limitată înfiinţată în 2005, şi deţinută de familia Radu cu 60% şi de Cristina Rogobete, soţia managerului public affairs sector al AMICOM, Cristian Chivu cu 40%, are ca domeniu principal de activiate “activităţi ale agenţiilor de publicitate”, dar are şi nenumărate activităţi secundare printre care consultanţa şi serviciile în tehnologia informaţiei, activităţi ale portalurilor web, ale agenţiilor de ştiri, servicii informaţionale, servicii de “reprezentare media”, de studiere a pieţei, de sondare a opiniei publice, de editare de ziare, reviste, ghiduri şi periodice, de produse software, de telecomunicaţii sau chiar de difuzare a programelor radio şi de televiziune.
Prezentându-se oficial drept o agenţie de PR, Media Relations, de Consultanţă Strategică, “pentru cazuri de comunicare de criză, relaţii şi afaceri publice, jurnalism, marketing, organizare de evenimente şi branding”, AMICOM a susţinut că oferă servicii în următoarele domenii: Apărare, Energie şi Resurse Minerale, Imobiliare, Turism, Finanţe, Media Training, ONG-Educaţie, IT&C, Industrie, Sănătate, legislaţie şi guvernanţă sau Fast Moving Consumers Goods/ FMCG.
SC AMICOM Consulting & Strategy SRL în 2012 s-a implicat în evenimente publice la care au participat Viorel Hrebenciuc şi Iulian Iancu, prin inaugurarea unui monument construit chiar de un angajat al AMICOM în Bacău, în Martie 2013, a organizat vizita delegaţiei oficiale la Baku/ Azebaidjan, condusă de Valeriu Zgonea, apropiat al lui Viorel Hrebenciuc, vizită din care au făcut parte atât magnatul Gabriel Comănescu cât şi Iulian Iancu, tot în Martie 2013, AMICOM şi-a inaugrat biroul internaţional la Baku, condus de ofiţerul armatei azere, fost şef al UTI Azerbaidjan, Shahin Nabiyev iar în 2016, tot potrivit datelor publice, s-a ocupat de capmania în alegerile locale a contraamiralului Vergil Chiţac, fost profesor al lui Gabriel Comănescu, în prezent cap de listă la alegerile parlamentare în Constanţa, din partea PNL. Iulian Iancu, denumit în cablogramele Wikileaks, “the guy owned by Gazprom”, şi el apropiat al AMICOM, este cap de listă pentru alegerile parlamentare tot în Constanţa, dar din partea PSD.
-
Cine semnează angajările în SRI: În general, directorul SRI
În documentul public şi asumat al SRI numit “Broşura de Cariere în SRI”, SRI susţine că “încadrările în SRI se fac în funcţie de nevoile Serviciului, cu respectarea prevederilor HG nr 585/ 2002 privind elementele de incompatibilitate pentru accesul la informaţii secrete de stat”. SRI susţine şi că “procesul de selecţie constă în parcurgerea unor etape eliminatorii, care presupun susţinerea interviurilor de selecţie şi a examinărilor profesionale, psihologice, medicale şi pentru evaluarea cunoştinţelor de limbi străine, de cultură generală şi de utilizare a calculatorului”.
Mai mult, SRI susţine în acelaşi document că printre condiţiile generale de încadrare ale candidaţilor trebuie să se regăsească: “pregătirea corespunzătoare corpului militar în care urmează să fie încadraţi conform Legii privind statutul cadrelor militare şi o expertiză adecvată în domenii de interes pentru SRI, să nu participe direct la administrarea ori conducerea unor societăţi comerciale sau să declare, sub semnătură, că, odată cu încadrarea, vor renunţa la aceste calităţi şi/sau preocupări, să accepte verificările de securitate prevăzute în HG 585/2002 pentru determinarea eventualelor elemente de incompatibilitate privind accesul la informaţii secrete de stat”, în condiţiile în care, potrivit legii 14/1992, art.45, documentele interne de orice fel ale SRI au caracter de secret de stat. “Verificarea modului în care sunt respectare angajamentele şi responsabilităţile asumate nu încetează după încadrare”, mai susţine SRI în acelaşi document public.
În cazul în care Andreea Gheorghiţescu, de la AMICOM Consulting& Strategy, a fost încadrată cadru militar al SRI, persoana are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale, statutul şi regulamentele militare, dar în acelaşi timp trebuie să respecte principiile şi normele curprinse în prevederile legale cuprinse de Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi regulamentele interne. În plus, dacă Andreea Gheorghiţescu a fost încadrată drept cadru militar permanent al SRI, doar în această situaţie beneficiază de drept la soldă de grad, soldă de funcţie şi alte avantaje prin care şi reduceri sau scutiri de impozit pe venit.
În cazul în care Andreea Gheorghiţescu, de la AMICOM Consulting& Strategy, a fost încadrată salariat civil în SRI, persoana are statut de personal contractual în SRI, şi este supusă dispoziţiilor Codului muncii, celorlalte prevederi legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar, regulamentelor şi reglementărilor SRI şi Legii 14/ 1992.
Potrivit legii şi regulamentelor serviciilor de informaţii, angajările în serviciile de informaţii şi, implicit şi în SRI, le face şeful instituţiei care este directorul. În cazul încadrărilor militare care sunt majoritare, se aplică ordinul de chemare în rândul forţelor armate care este un ordin cu caracter militar. În anumite cazuri, directorul SRI poate delega această atribuţie.
În organigrama publică de pe siteul SRI, Biroul de Presă al SRI şi Purtătorul de Cuvânt al SRI nu ţin cu exactitate de vreun anume compartiment, zonă, structură, unitate, pilon al SRI, având aşadar o anumită autonomie, dar aflându-se totuşi în subordinea Consiliului Director al SRI care adoptă inclusiv strategiile de comunicare ale SRI. Doar consilierii directorului SRI sunt încadraţi la cabinetul directorului SRI.
Legea 14/ 1992, art. 16, secţiunea 1 prevede că SRI este condus de către Consiliul Director al SRI, organ deliberativ compus din directorul SRI, prim adjunct, adjuncţii directorului şi şefii unităţilor centrale şi teritoriale. Articolul 21 din aceeaşi lege stabileşte că SRI este condus operativ de structura numită “Birou Executiv al Consiliului Director”. Acesta este format din: director, prin ajunct şi cei trei adjuncţi, preşedintele Biroului Executiv al Consiliului Director fiind directorul SRI.
-
SRI: Biroul de Presă şi purtătorul de cuvânt, interfaţa SRI cu presa şi publicul larg
Potrivit siteului oficial al SRI/ Relaţii cu presa, “Biroul de Presă şi purtătorul de cuvânt sunt interfaţa Serviciului Român de Informaţii cu reprezentanţii presei şi publicului larg. Aceştia asigură fluxul de informaţii publice către mass-media, în toate situaţiile în care sunt vizate aspect care ţin de activitatea Serviciului Român de Informaţii. Pentru corecta informare a opiniei publice, Biroul de Presă pune la dispoziţia presei materiale documentare pe subiecte de actualitate, specifice domeniului de activitate. În funcţie de natura şi volumul informaţiilor solicitate, în conformitate cu prevederile legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Biroul de Presă răspunde verbal sau în scris tuturor solocitărilor adresate de către jurnaliştii acreditaţi pe lângă SRI, fără discriminare şi în timpul cel mai scurt posibil.”
-
Deşi legal este obligat să răspundă, SRI nu vrea să spună dacă Andreea Gheorghiţescu este cadru militar sau salariat civil al Serviciului Român de Informaţii
Chiar dacă a fost solicitat în scris şi legal de 3 zile, în baza legii 544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în virtutea transparenţei decizionale, în baza Capitolului II, Drepturi şi libertăţi fundamentale, art.31 din Constituţia României, să răspundă legal dacă Andreea Gheorghiţescu, persoană ce activează în cadrul Biroului de Presă al SRI/ Relaţii cu Presa, a fost încadrată în rândul cadrelor militare în activitate ale SRI sau în rândul salariaţilor civili, SRI a refuzat până în prezent să răspundă.
De asemenea, SRI a fost solicitat tot în baza legii 544/2001 şi Constituţiei României să precizeze data exacta când a fost făcută încadrarea Andreei Gheorghiţescu în SRI, funcţia exacta pe care Andreea Gheorghiţescu o deţine în SRI, cât şi atribuţiile şi gradul deţinute, în cazul în care persoana respectivă a fost încadrată cadru militar al SRI. Şi la toate acestea SRI a refuzat să răspundă, deşi interesul public este justificat.
În momentul când SRI va transmite, în baza legii 544/2001, răspunsul în cazul Andreea Gheorghiţescu, acesta va fi redat integral ca şi în cazul similar Ovidiu Marincea, unde răspunsul a fost transmis de SRI în ziua 30 din 30 legale, deşi nu exista “dificultate, complexitate, volum de lucrări documentare” în redactarea acestuia şi nici nu a existat înştiinţare legală, oferită în scris că răspunsul va depăşi termenul legal de 10 zile.
SRI abia răspunde legal sau, după caz, nu vrea să comunice legal informaţii de interes public, dar….
-
Directorul SRI vorbeşte de „transparentizare”, „comunicare publică” şi “deschiderea către cetăţeni” a SRI
Eduard Hellvig/ Director SRI. 17 August 2015. Comunicat SRI ( click comunicat ): “Cu această ocazie, directorul SRI, Eduard Hellvig a transmis un mesaj de întâmpinare: Îi urez bun venit domnului Marincea şi consider că prezenţa lui în cadrul SRI va constitui un avantaj în procesul de transparentizare şi de deschidere a instituţiei către cetăţeni. Este necesar ca SRI să se consolideze şi în ceea ce priveşte procesul de comunicare, de aceea mă bucur că ni s-a alăturat şi sunt convins că împreună vom face paşi importanţi în direcţia profesionalizării comunicării publice a Serviciului”.
Eduard Hellvig/ Director SRI. 20 Decembrie 2015. Interviu Adevărul ( click interviu Adevărul ): “Un rol semnificativ urmează să-l aibă schimbarea de paradigmă a activităţii SRI. În viziunea mea, cetăţeanul este esenţa devizei SRI- Patria a Priori. (…) Este o schimbare de paradigmă pentru că abordăm lucrurile de la cetăţean către stat, nu de la stat către cetăţean. E un proces care ţine de mentalităţi şi care presupune o regândire a modului în care ne raportăm la societate.(…) Principalele noastre arme sunt informaţia şi legea. (…) Cred că SRI trebuie să continue procesul de transparentizare, atât cât îi permite tipul de activitate pe care îl are. Transparentizarea este un proces de durată, nu se poate realiza peste noapte. Este vorba de o schimbare de paradigmă, aşa cum este şi raportarea Serviciului la cetăţean: ţine de mentalităţi, de disponibilitate, de înţelegere, de o societate care să aibă încredere că cee ace face SRI este în interesul cetăţeanului. (…) Revenind la transparenţă, aceasta este necesară tocmai pentru a îndepărat anumite imagini care pot fi construite şi care au legătură cu trecutul tenebros al României. (…) ”
Eduard Hellvig/ Director SRI. 20 Aprilie 2016. Interviu Evenimentul Zilei ( click interviu Evenimentul Zilei ): “Eu cred că nu este doar un slogan (n.r. “SRI lucrează în serviciul cetăţeanilor”). (…) În mandatul meu, SRI a început un proces de transparentizare, iar percepţiile sper să se schimbe. Jurnaliştii au putut vizita unităţile de bază ale Serviciului (…). Intră în competenţele unui serviciu de informaţii modern să aibă un parteneriat real cu societatea în care îşi desfăşoară activitatea. (…) Raportarea SRI la cetăţean este proiectul meu de mandat, iar această schimbare de paradigmă este palpabilă.”
SRI abia răspunde legal sau, după caz, nu vrea să comunice legal informaţii de interes public, dar….
-
Prim adjunctul SRI vorbeşte de “need to share”/ “the naked secret”, anunţând că lansează o carte despre “analiza comunicării publice”, pe bani publici
Florian Coldea/ Prim adjunct SRI. 30 Octombrie 2016. Editorial “Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârşitul tăcerii?”/ Revista Intelligence (click editorial Revista Intelligence):
“Prezentul articol face parte dintr-un demers mai larg de analiză a comunicării publice la nivelul serviciilor de intelligence din lume, cu accent pe modalitatea de raportare a acestora la (new) media, trecerea către o atitudine proactivă, dezvoltarea culturii de securitate și inițierea de parteneriate cu societatea civilă, însă cu permanenta preocupare pentru protejarea informațiilor clasificate, a activității specifice de informații, a mijloacelor și metodelor utilizate în activitatea operativă. Acesta își va găsi o exprimare publicistică și în forma consacrată a unei cărți care să valorifice experiențe consistente și complementare cu privire la secret și comunicare.
(…) Suplimentar, putem accentua că serviciile de informații s-au confruntat, ca și alte instituții ale sectorului de securitate, cu cel puțin două categorii de provocări majore la care trebuie să se adapteze continuu: (…) trecerea de la o cultură a secretului centrată pe nevoia de a ști, „the need to know”, către una de tipul nevoii de a împărtăși, „the need to share”. Și nu doar în ceea ce privește activitatea internă, ci și în relațiile cu beneficiarii/ colaboratorii externi, cu alte instituții și, ceva mai târziu, chiar cu publicul.
(…) Evoluția tehnologiei a condus către realitatea în care astăzi toate categoriile de public sunt interconectate global, iar dialogul la care participă în egală măsură decidenții politici, reprezentanții mass-media, organizațiile publice, cele comerciale și cetățenii s-a transformat într-un exercițiu perpetuu de sporire a transparenței. Miliarde de cetățeni ai planetei întreabă, revendică sau oferă propriile interpretări pentru orice subiect care le afectează viața, iar crizele au nevoie doar de câteva minute pentru a se răspândi, cu ajutorul tehnologiei, în fiecare colț al planetei. Această evoluție tehnologică are, desigur, impact și asupra activității instituțiilor de intelligence, constituind deopotrivă o sursă de vulnerabilități (cum a fost în cazul Snowden și în altele cunoscute public), dar și de oportunități profesionale care conferă valoare adăugată. 
(…) Nevoia de transparentizare a determinat guvernele țărilor democratice, care funcționează sub presiunea crescândă a publicului, să comunice mai susținut, deschis și proactiv. Autoritatea fiecărui stat aproape că are nevoia permanentă de a se relegitima în fața propriilor cetățeni, prin împărtășirea de cauze și resorturi interne care stau în spatele deciziilor politice și chiar al celor uzuale administrative. Spre exemplu, nevoia publicului de a afla motivațiile consolidării bugetelor pentru serviciile de intelligence obligă atât guvernanții, cât și reprezentanții comunităților de intelligence la un efort sporit de comunicare. (…) Un rol central l-a avut comunicarea, fie că ne referim la cea internă (mai ales între diversele instituții de intelligence și comisiile de supraveghere și control, respectiv decidenții politici), fie mai ales cea adresată publicului larg, în sens justificativ, explicativ.
(…) Comunicarea publică a comisiilor parlamentare specializate, însărcinate cu controlul civil și supravegherea activității de intelligence. Este important de menționat că, în societățile democratice, subpresiunea evoluțiilor stării de securitate, a incidentelor apărute și, nu în ultimul rând, pentru a răspunde unor îngrijorări ale societății civile, aceste comisii au început să aibă un rol crescut la nivelul statelor. Acesta a devenit modul în care publicul, cetățenii, își exercită dreptul de a ști, în mod legitim, cum sunt utilizate fondurile alocate, care este starea de legalitate, care sunt instrumentele serviciilor de informații, precum și modul de îndeplinire a misiunii lor.
Concluziile controalelor efectuate de aceste comisii sunt deseori publice, după cum nu mai constituie o noutate ca parte din reuniunile lor și investigațiile pe care le conduc să fie prezentată mass-mediei și, de multe ori, să facă obiectul unor furtunoase dezbateri publice. În acest context, merită menționat că, în mai multe situații, comisiile de control au prezentat public o serie de concluzii care expuneau inclusiv probleme/ disfuncții ce favorizau apariția eșecurilor informaționale și, implicit, inconvenientele ce derivau din acestea, pentru ca societatea să cunoască valențele și limitele activității de informații. Prin această formă de comunicare se urmărește uneori și asumarea/ legitimarea unor reforme/ schimbări pe multiple paliere ale sistemelor de intelligence. (…) Astfel, servicii secrete mai „comunicative” ar putea echivala cu o lume mai sigură. Cu cât acestea devin mai deschise, cu atât mai dificil le este conspiraționiștilor să inventeze „povești” și să alimenteze suspiciuni pe seama tăcerii. Cu cât serviciile adoptă, similar altor organizații, datoria de a gestiona propriul brand în raport cu un public tot mai exigent și mai dispus să manifeste puncte de vedere și revendicări (tendință firească într-o societate deschisă și democratică), cu atât mai sincronizate vor deveni în raport cu evoluția generală a societății.
Aceasta este explicația pentru care serviciile de intelligence au început, în ultimul deceniu, să își numească și să prezinte purtători de cuvânt, să editeze materiale de informare pentru public, să se prezinte în școli și facultăți cu filme de descriere a activității și să răspundă la întrebări legate de misiunea și instrumentele lor. SRI a oferit un exemplu de bune practici în comunitatea internațională de intelligence, prin aceea că a fost unul dintre primele servicii de informații care și-a lansat propriile conturi pe platforme de socializare. Au urmat și alte servicii, iar tendința este de a păstra și ritmul și direcția deschiderii către public.(…) Consider că, în ciuda cutumelor puternic înrădăcinate în ADN-ul instituțiilor de intelligence, care întrețin rezistența la schimbare, majoritatea covârșitoare a acestor organizații a fost nevoită să adopte gradual, în diferite forme, practica deschiderii către public.
Poate se cuvine să precizez că împărtășesc viziunea celor care apreciază că deschiderea organizațiilor de intelligence nu înseamnă că acestea operează cu mai puține secrete, ci doar că rolul și limitele lor trec printr-un proces de adaptare la așteptările crescânde ale societății. Societatea civilă, publicul larg clamează, deseori, nevoia firească de a ști mai mult. Și deseori o fac punctual-insistent, pentru că nu pot ști de ce nu pot ști mai mult. În acest context, deși nu a fost identificată o soluție „panaceu”, practica (împărtășită de unii dintre omologii din serviciile cu bună reputație internațională) mă îndreptățește să cred că soluția funcțională pentru atitudinea comunicativă a serviciilor secrete în relația cu reprezentanții societății civile ar putea fi profesionist și etic enunțată astfel: „ceea ce comunicăm este întotdeauna corect și adevărat, ceea ce nu comunicăm nu se poate împărtăși fără consecințe negative asupra activității”. Ingredientul indispensabil pentru buna funcționare a acestei soluții este încrederea societății și a partenerilor în respectiva instituție de intelligence. (…) Revenind la întrebarea din titlu, the naked secret, adevărul gol-goluț, și doar aparent paradoxal, este că această etică a transparenței începe să devină un aliat al serviciilor secrete. Se va întâmpla, probabil în timp, cu două condiții: ca acestea să înțeleagă oportunitatea deschiderii și, mai ales, să o folosească profesionist, onest, gradual în scopul consolidării capitalului de încredere al societății.”
