Politic

Cum ne întoarce Parlamentul în comunism

27 aprilie 2013

O analiză echilibrată, rece și foarte bine argumentată a ideii înființării noii instituții de drept procesual penal – camera preliminară- ridică, după parcurgerea ei, multe semne de întrebare legate de momentul și oportunitatea acestui demers.

Analiza, făcută de un tânăr cercetător științific, de la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, prezintă pas cu pas toate raționamentele pro și contra, cu precedente legislative și elemente de drept comparat.
De la bun început trebuie subliniat că analiza studiază doar înființarea instituției camerei preliminare – cu judecătorul, în principal, în postura unui filtru de legalitate. Între timp, grație lui Tudor Chiuariu și onor Senatului României, judecătorul camerei preliminare a ajuns să decidă și asupra “aparenței de temeinicie” a începerii urmăririi penale- atribut exclusiv al procurorului. Așadar, în Parlament, lucrurile au evoluat. S-au întărit. În rău, aș spune.

Cert este că studiul Versaviei Brutaru indică multe probleme ce ar putea apărea pe viitor în sistem. De exemplu, potrivit proiectului, judecătorul de cameră preliminară va verifica conformitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanțiile de legalitate a procedurii. “În acest context, dacă judecătorul va constata că se impune înlăturarea mijlocului de probă, deoarece a produs o vătămare esențială drepturilor procesuale ale unei părți, va exclude acel mijloc de probă”. Și gândiți-vă numai la interceptări. Câți n-au zis că le afectează drepturile? Este pregătit sistemul judiciar românesc pentru așa ceva? Ca profan, cred că nu.

“Nu contestăm caracterul inovator al acestei instituții, dar nu trebuie să uităm că ea trebuie adaptată necesităților de ordin juridic din țara noastră. Este adevărat că oferă multe garanții procesuale inculpatului pe durata urmăririi penale dar prelungește, de asemenea, durata acesteia”, se mai spune în analiză. Așadar, argumentul celerității și cel al înlăturării duratei excesive a procesului penal nu se susțin. Studiul îl găsiți aici.

Ce mai spune el? Că în peisajul juridic românesc, instituția camerei preliminare nu este deloc nouă. A mai funcționat din 1953 până 1957. Pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu- Dej. Însă prin decretul 473 din 20 Septembrie 1957, la instituția denumită atunci “ședință pregătitoare” s-a renunțat. De ce? Pentru că, și la vremea aceea, a ridicat prea multe controverse.

1. Trebuie camera preliminară să se pronunțe și asupra vinovăției învinuitului putând trimite în judecată? Pentru asta trebuie să aibă convingerea vinovăției acestuia. Cine o stabilește? Camera preliminară nu judecă pe fond.
2. Clasarea speței este expresia acestei convingeri asupra vinovăției sau nevinovăției?
3. Este camera preliminară în drept să aprecieze forța probantă a dovezilor, veridicitatea lor?
4. În cazul unor probe legale, chiar îndoielnice sau în fața unor dovezi de vinovăției combătute prin dovezi de nevinovăției, cauza este clasabilă sau nu?
5. Sunt compatibili sau nu judecătorii care au decis în camera preliminară să decidă pe fond?
În anii ’50, Tribunalul Suprem a decis că nu este incompatibilă participarea la camera preliminară cu participarea lor la judecată. “Această soluție este discutabilă pentru că judecătorul, oricât de imparțial ar fi, nu ar putea să “uite” părerea pe care și-a făcut-o asupra vinovăției inculpatului în camera preliminară. Decizia aduce atingere principiului prezumției la nevinovăție a inculpatului și la un proces echitabil”, notează autorul.

“Nu se poate ca un judecător să se pronunțe asupra temeiniciei învinuirii fără a fi totodată convins și de vinovăția celui învinuit.(…) Convingerea e că, dimpotrivă, judecătorii fondului vor fi influențați de concluziile date în camera preliminară” . Așadar, în 1957, s-a renunțat la instituția ședinței pregătitoare ( camerei preliminare) deoarece complica rău procedurile. Practica judiciară a arătat asta atunci.

Este însă interesant cum, după 60 de ani, Parlamentul României și Chiuariu introduc în sistemul judiciar o instituție de sorgine sovietică ce a eșuat chiar și pe vremea lui Dej.

Comparații între sistemul juridic românesc și cel anglo- saxon nu cred că pot fi acum făcute. În Germania și Italia sistemul judiciar e destul de puternic și își permite un asemenea filtru. În Franța, modelul luat de Chiuariu, puterile discreționare sunt în mâna unui singur om: judecătorul de instrucție. El poate emite mandate, cere sau anula probe, poate audia martori, poate cere expertize. În realitate, el conduce ancheta. Iar din instituția judecătorului de instrucție mai fac parte Curtea de Apel și Curtea cu Jurați. Așadar, în acest caz, putem vorbi de un sistem integrat.
Judecând numai în umbra evenimentelor din ultimul an din Justiție, cu schisme periculoase, infiltrări ale politicului pe toate palierele, devoalări a unor rețele politico- judiciare, este sistemul românesc suficient de puternic, pregătit să facă față unei asemenea provocări atât de delicate? Tot ca profan, cred că nu.

“Acest studiu își propune să analizeze propunerea privitor la introducerea unei noi instituții procesual penale – “Camera preliminară”, arătând totodată și precedentul legislativ din 1953-1957, toate problemele de ordin juridic ce s-au ridicat la acea vreme, precum și motivul abrogării acestei instituții în trecut. Este adevărat că instituția “ședinței pregătitoare” era de sorginte sovietică și nu italiano- germană, ca în prezent, dar nu trebuie să trecem cu vederea anumite similitudini care pot ridica aceleași probleme de ordin juridic, de aplicare a legii, ca în trecut”, încheie cercetătorul Academiei Române.

ARTICOLE SIMILARE
4 Comentarii
  1. Răspunde

    Fiscal Cliff

    28 aprilie 2013 09:39:03

    Daca atat sistemul anglo-saxon
    cat si cel sovietic au aplicat
    ideea camerei preliminare, inseamna sa sistemul nu este de sorginte sovietica, ci este un mecanism
    comun in sistemul juridic.

    Este atat un filtru cat si un
    mijloc de a crea o contrapondere
    puterii procurorilor.

    Un sistem care impiedica crearea
    unei imbalante intre judecatori
    si procurori este un sistem
    bun.

  2. Răspunde

    Pepi Mustateanu

    29 aprilie 2013 09:06:26

    Pai… nu suntem deja ?

  3. Răspunde

    Anonim

    29 aprilie 2013 09:23:50

    @Fiscal Cliff: Ti se pare ca a fost eliminata coruptia din Romania ?

  4. Răspunde

    Fiscal Cliff

    29 aprilie 2013 14:04:41

    > @Fiscal Cliff: Ti se pare ca a fost > eliminata coruptia din Romania?

    Nu. Insa un sistem juridic mai bun
    este necesar si poate avea un efect
    indirect asupra coruptiei.

LASĂ UN COMENTARIU