• Majoritatea operaţiunilor de spălare a banilor “Cosa Nostra” s-au petrecut pe firme aflate la aceeaşi adresă: vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre firme “selectează şi plasează forţă de muncă” în Italia, are pe faţadă un site care nu există şi îşi desfăşoară activitatea şi astăzi sub nasul autorităţilor

• Generalul DGPI, asociat de-a lungul vremii cu italienii, s-a întâlnit neoficial şi cu “interlopul” Remus Rădoi înainte de tragedia din Caracal. MAI oferă detalii ale întâlnirii, DGPI spune că datele erau vechi şi cunoscute deja iar DGA se încurcă singură în calendarul audienţelor şefului DGA

UPDATE. Într-o precizare transmisă, DGA susţine că „domnul Remus Rădoi s-a prezentat la sediul DGA din București în data de 10.06.2019 (n.m. luni) și a solicitat audiență la conducerea unității. Chiar dacă în data respectivă nu era prevăzută zi de audiență, acesta a fost primit de directorul general al DGA„. Potrivit siteului DGA, directorul general Cătălin Alexandru Ioniţă, are prevăzute audienţe în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună.

---

O serie de documente publice ale ANAF, o serie de date oficiale ale Registrului Comerţului şi din Monitorul Oficial al României îl arată pe generalul de brigadă al DGPI (al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, serviciul secret al MAI), Nucu Gheorghe Marin, ajuns numărul 2 în MAI ca secretar de stat pe vremea lui Mihai Tudose şi eliberat din funcţie imediat după tragediile din Caracal, în relaţii de afaceri de-a lungul timpului cu o serie de italieni, printre care şi cu vestitul Sergio Pileri.

Sergio Pileri, partenerul din Holding Itala Internaţional SA al generalului DGPI, om de afaceri italian, a fost predat acum 5 ani de autorităţile române Italiei, şi a fost condamnat pe 31 ianuarie 2019, de Tribunale di Roma, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la spălare de bani în celebrul proces “Ecorec- Tresoro di Ciancimino”.

Sergio Pileri a fost găsit vinovat alături de alţi asociaţi de-ai săi că a “reciclat” în România, prin afacerea Glina, o parte din marea avere a răposatului politician al organizaţiei mafiote „Cosa Nostra”, Don Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, primul politician italian condamnat pentru apartenenţă la Cosa Nostra.

Datele Registrului Comerţului şi Monitorului Oficial arată că generalul DGPI a fost în trecut administrator şi la o altă firmă, tot a italienilor, care avea printre acţionari chiar şi SC Agenda 21 SA, aceasta din urmă fiind una din societăţile importante investigate de procurorii italieni pe spălarea de bani în cazul Ciancimino- Cosa Nostra.

Şi asta nu e tot. Majoritatea firmelor italianului Pileri care au fost implicate în spălarea de bani a Cosa Nostra în România au avut “cartierul general” într-o clădire situată vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre ele, care funcţionează şi astăzi în acelaşi loc, “selectează şi plasează forţă de muncă” în străinătate.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin, considerat „un greu” al MAI şi DGPI a intrat în vizorul presei după ce a fost demis în urma tragediei din Caracal, controversatul Remus Rădoi dezvăluind că s-a întâlnit cu acesta înainte, într-o “audienţă”. Ministerul Afacerilor Interne precizează însă oficial că n-a fost vorba de nicio “audienţă”.

---

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin. Ba în afaceri, ba la DGPI

Nucu Gheorghe Marin (49 de ani), din Strehaia, Mehedinţi, este în prezent un general de brigadă cu o stea al MAI/DGPI, înaintat în grad în noiembrie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 1 decembrie 2017, acelaşi preşedinte l-a decorat cu “Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, pe Nucu Gheorghe Marin, cel care era atunci doar colonel DGPI, “în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndepliniarea cu succes a misiunilor încredinţate”.

Absolvent al Facultăţii de Transporturi la Politehnica Bucureşti (1997) şi al Facultăţii de Drept (2006) la Universitatea Vasile Goldiş şi a două cursuri post universitare la Politehnică şi ASE de “Ştiinţa şi ingineria materialelor metalurgice” şi de Management/Marketing dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2004), Nucu Gheorghe Marin a fost luat de la DGPI şi numit pe 22 August 2017 secretar de stat în MAI, de către fostul premier Mihai Tudose, devenind practic omul 2 şi forte din MAI, mâna dreaptă a fostului ministru Carmen Dan, coordonând toate structurile ordine şi siguranţă publică din minister (Poliţia, Jandarmerie, Pompieri, DGPI), inclusiv în timpul protestului din 10 august. (link numire DGPI)

Însă o privire exhaustivă a CV-ului său public, coroborat cu datele ONRC şi Monitorului Oficial şi cele publice, arată că generalul DGPI a pendulat de-a lungul timpului între afaceri private şi munca de la stat de ofiţer de informaţii. Asftel, datele oficiale arată următoarele:

• 1992-1997. Nucu Gheorghe Marin intră în Ministerul de Interne pe funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI.
• 1993. Nucu Gheorghe Marin intră în firma Lafip Impex SRL, înfiinţată în 1993 şi iese în august 1995. De-a lungul timpului îi are ca asociaţi pe cetăţenii italieni Varderio Enzo, Lafiosca Giuseppe, Lafiosca Salvatore, Horaţiu Panaitescu. Firma se ocupa de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, arată Registrul Comerţului.
• 1998-2007. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere la diferite instituţii/organizaţii publice sau private (profil tehnic, achiziţii).
• 1998. Nucu Gheorghe Marin deţine ca asociat şi ca administrator Marnus MGN EXIM SRL, devenită MGN Consulting SRL, devenită PICEI Consult SRL, societate de comerţ din care iese în mai 2006, renunţând atât la acţiuni cât şi la calitatea de administrator. Societatea este radiată în noiembrie 2015.
• 2001. Nucu Gheorghe Marin devine acţionar în SC Holding Itala International SA,fosta Itala SA, înfiinţată în 1994. Alături de el acţionari în firmă mai sunt: Sergio Pileri, cetăţean italian, Youssef Ali Hamed Gabr, cetăţean egiptean, SC Itala Intermed SRL deţinută tot de Sergio Pileri, SC General Consulting Company SRL, administrată de Canelli Pierluigi. Firma se ocupa de activităţi de servicii prestate întreprinderilor, arată Registrul Comerţului.
• 2002. Nucu Gheorghe Marin este administrator al SC Ecologica SA Băicoi, Prahova, înfiinţată în 2002.
• Din societatea Ecologica SA fac parte: CJ Prahova, prin preşedinte Mircea Cosma, Consiliul Local Băicoi, SC Agenda 21 SA cu administrator Giuseppe Pileri, fratele lui Sergio Pileri, SC Informatica e Telematica SRL, SC Euroexpress SA. Alături de administratorul Nucu Gheorghe Marin, societatea mai este administră de: Riccardo Zingarelli, Gheorghe Simion Sârbu (director general SALUB SA Ploieşti), CJ Prahova, Consiliul Local Băicoi. Nucu Gheorghe Marin renunţă la administrarea SC Ecologica SA Băicoi la sfârşitul anului. Societatea se ocupa de colectarea deşeurilor nepericuloase, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare, arată Registrul Comerţului.
• 2002. Nucu Gheorghe Marin intră în CA al SC Solaris SA, societate înfiinţată în 1991 de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor brute şi dizolvată, lichidată, radiată în 2008. Asociaţii de-a lungul timpului sunt: FPS, Aurel Ilinca, Hristudor Tutuianu, Tudor Elena, Elisabeta Mitroi, Mitroi Ştefan, potrivit Registrului Comerţului.
• 2006. Februarie. Nucu Gheorghe Marin fondează alături de tatăl său, Ion Marin, SC MGN Automobile SRL, unde devine şi admnistrator. Societatea cu sediul la domiciliu are ca principală activitate comerţul cu autovehicule. După decesul tatălui, în societate intră ulterior şi mama sa. În iulie 2008, Nucu Gheorghe Marin iese din societate cedând rudelor toate părţile sociale deţinute şi renunţând şi la calitatea de administrator.
• 2007. Nucu Gheorghe Marin ajunge în SC Unic System Security SRL, fondată în 2004, în locul tatălui său, Ion Marin, şi îi cesionează părţile sociale lui Mihai Sima, Nucu Gheorghe Marin ieşind din societate. Din firmă mai făceau parte: Mihai Sima, Traian Grigorescu şi Alcik Necati, Dogan Aydin, cetăţeni turci. Firma este radiată în 2016. Necati este un om de afaceri turc ce stă în România, proprietar de outleturi, magazine de îmbrăcăminte sau  firmă de consultanţă alături de Dogan Aydin, apropiat de regimul Erdogan. Pe conturile de socializare, Alcik Necati se prezintă ca manager media (siteul Sozmedia), ca om de afaceri, trainer, ca manager UYAFA România, “expert de securitate”, lasă de înţeles că controlează firma de pază şi gardă Atman Protection SRL şi şi-a trecut locul de muncă la Agenţia Naţională Antidrog.
• 2008-2012. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI şi ocupă funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGPI.
• 2008. Iulie. Nucu Gheorghe Marin iese din SC MGN Automobile SRL, societatea în care se ocupa cu comerţul cu autovehicule, firma rămânând rudelor sale, potrivit Registrului Comerţului.
• 2012-2015. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Economiei şi în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
• 2014-2015. Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în  CA al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. (CNCIR este condusă de foarte mulţi ani de Ioana Timofte, nepoata abonată permanent la bani publici a fostului director SRI, Radu Timofte). Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în Societatea Naţională a Sării SA.
• 2015-21 august 2017. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI pe funcţii de conducere în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI/DGPI.
• 2016- 2017. Octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti decide falimentul SC Holding Itala International SA, pe 20 Ianuarie 2017 Tribunalul radiază SC Holding Itala International SA din Registrul Comerţului Bucureşti, pe 2 Februarie 2017 societatea este constatată a fi radiată şi de ministerul de Finanţe, lichidator judiciar fiind BNS Insolvency IPURL.
• Pe 9 iunie 2017 Nucu Gheorghe Marin comunică prin avocatul său instanţei Tribunalului Bucureşti prin întâmpinare, în procesul cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti/Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice care cerea creanţa de aproape 38.000 de euro de la firmă, că “nu a mai  avut  nici  o  legătură  cu  această societate mai bine de 14 ani, iar din raportul de activitate depus la dosarul de fond în data de 13.12.2016 de către practicianul  în  insolvenţă  se  poate  observa  faptul că  acesta  din  urmă  a  specificat  cum  că  participarea  clientului  său  în societate era de 0,983%, acţionarul principal al firmei fiind pârâtul Pileri Sergio care avea o cotă de aproximativ 85,9%, avea calitate de administrator şi cel care lua deciziile în societate”. În procesul privind atragerea răspunderii privind intrarea în insolvenţă/faliment, Tribunalul respinge demersul Finanţelor Publice. La fel face şi Curtea de Apel Bucureşti pe 2 februarie 2018.
• 22 august 2017. Nucu Gheorghe Marin devine secretar de stat al MAI, numărul 2 şi „greul” Ministerului de Interne.
• 5 august 2019. Nucu Gheorghe Marin este eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, numărul 2 în Ministerul de Interne, pe fondul scandalului Caracal.

---

---

2014. România îl predă Italiei pe Sergio Pileri, partener de afaceri al generalului DGPI Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA

În august 2014, după insistenţele autorităţilor italiene şi în baza unui mandat european de arestare, DIICOT îi reţine şi Curtea de Apel Bucureşti îi arestează şi îi extrădează pe Sergio Pileri, partener al lui Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA, şi pe Victor Dombrovschi, în scandalul Glina- EcoMafia, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei şi evaziune fiscală.

Autorităţile italiene suspectau demult că Pileri şi Dombrovschi sunt locotenenţii grupării din Cosa Nostra, coordonată de Massimo Ciancimino (foto dreapta), fiul lui Don Vito, primarul din Palermo, cel care s-ar afla în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina.

DIICOT şi DNA s-au ferit să investigheze cazul, DIICOT făcând la cererea italienilor doar o comisie rogatorie şi nişte sechestre pe acţiuni. Însă italienii, luând urma banilor şi coroborând totul cu interceptări, fotografii/filaje, tranzacţii şi alte probe, susţineau că tranzacţiile din circuitul şi labirintul financiar, evaluate la 100 de milioane de euro, sunt de fapt o reciclare/spălare de bani a averii lui Don Vito, lăsată moştenire lui Massimo, “comoară” pe care o tot căutau.

Procurorii din Roma suspectau că Massimo, fiul lui Don Vito, deţine în România prin intermediari, locotenenţi şi sub nume fals acţiuni la firmele care erau implicate în administrarea gropii de gunoi Glina. Fiind în centru atât firma Ecorec cât şi alte firme de salubrizare, procesul în Italia s-a numit Eco-Mafia, locotenenţii fiind suspectaţi că spală o parte din banii organizaţiei Cosa Nostra.

Acţiunea României de predare a lui Sergio Pileri şi Victor Dombrovschi, suspectat în presă a fi general SIE, a fost coordonată şi supravegheată inclusiv de Interpol. Asftel că în acele zile de 7,13 şi 14 august 2014, pe teritoriul italian au fost arestaţi sub aceleaşi acuzaţii, în acelaşi proces, şi alţi locotenenţi ai grupării, respectiv Raffaele Valente, Santa Sidoti, Nunzio Rizzi, Romano Tronci şi alte persoane, unii dintre ei implicaţi în firmele de pe teritoriul României.

Romano Tronci, un apropiat al defunctului Don Vito Ciancimino, fusese interceptat şi chiar filmat de italieni cu ajutorul propriei camere web de pe computer în timp ce vorbea cu Massimo Ciancimono despre operaţiunile din România. ( link interceptări)

De-a lungul timpului, în multe articole apărute atât în presa centrală cât şi cea locală, atât în România cât şi în Italia, s-a scris despre conexiunile la nivel înalt pe care locotenenţii Cosa Nostra le-ar fi avut în România: Corneliu Păltânea, fostul şef SRI Prahova/condamnat (o parte a activităţilor grupării desfăşurându-se în Prahova), generalul SRI Ovidiu Soare/condamnat, colonelul SRI, Ion Badea, generalul SIE, Nicolae Iană, generalul Gheorghe Carp, fondatorul DGIPI, avocatul Mircea Andrei/PDL, iar despre Sergio Pileri s-a scris că a fost carabinier, avea gradul de general în rezervă şi ar fi activat în cadrul Serviciului italian de Spionaj Militar. (link, link, link)

---

---

2019. Ianuarie. Tribunalul din Roma îl condamnă pe Sergio Pileri, locotenentul lui Ciancimino şi fost partener de afaceri al generalului DGPI, număr 2 din MAI, pentru tentativă la spălarea de bani a Cosa Nostra în România

“Vreţi totul în cash?” Aceasta a fost replica bătrânului Don Vito Ciancimino (foto dreapta) către municipalitatea din Palermo care îi ceruse înainte să moară doar 150 de milioane de euro înapoi din toate daunele suferite de pe urma şpăgilor. “Italia nu poate funcţiona fără mită. E ca şi cum cineva ar vrea să scoată cele una din cele 4 roţi ale unei maşini”, le explica el judecătorilor.

Originar din Corleone, Don Vito Ciancimino a murit în 2002, la 78 de ani, după un atac de cord suferit în arest la domiciliu în Roma, după ce fusese condamnat definitiv în 1992 la 8 ani de puşcărie pentru apartenenţă la Cosa Nostra, mită, fraudă, delapidare, conspiraţie mafiotă.

Don Vito Ciancimino a fost primar democrat creştin al oraşului Palermo, “cel mai mare politician dintre mafioţi şi cel mai mare mafiot dintre politicieni”, potrivit judecătorului Giovanni Falcone. Judecătorul a fost ucis alături de soţia sa în 1992, aruncat în aer pe autostrada dintre Aeroportul şi oraşul Palermo de către “Toto” Riina. Însă după ce a fost arestat în 1984, Don Vito Ciancimino a colaborat în secret cu serviciile secrete italiene pentru capturarea lui Salvatore “Toto” Riina, cel mai sângeros cap al Cosa Nostra, l-a înscăunat pe protectorul său la şefia Cosa Nostra, Bernardo Provenzano, a fost apoi acuzat că a acordat ilicit contracte publice de 400 milioane de dolari, 4000 de licenţe de constrcuţie, mai bine de 2000 dintre ele fiind doar pe numele a 3 pensionari, însă sfârşitul vieţii l-a prins practic în confort în arest la domiciuliu, fiindu-i permis să se ducă la cumpărături sau să se plimbe.

Magistraţii au descoperit atunci că averea uriaşă pe care o posedă Ciancimino este ţinută în conturi bancare înregistrate sub nume conspirate, ecranată în mai multe rezidenţe fiscale, în Elveţia, Luxemburg, Insulele Virgine, Olanda, inclusiv în bănci din Canada. În Elveţia chiar au descoperit legături cu SC Agenda 21 SA şi labirintul financiar al firmelor din România. Aşa se face că de atunci autorităţile italiene au început vânătoarea averii lui Ciancimino şi a comorii Cosa Nostra. Iar primul important suspect a fost unul dintre băieţii săi, Massimo Ciancimino. Ciancimino cel mic.

Massimo Ciancimino (56 de ani), fiul cel mic al lui Don Vito, a fost investigat de autorităţile italiene, arestat de mai multe ori şi condamnat în 2011 pe afacerea Glina pentru spălare de bani în afacerea Glina, procurorii suspectând că tranzacţiile uriaşe sunt finanţate şi provin din tezaurul lui Don Vito. Printre locotenenţii săi au fost identificaţi: Raffaele Valente, Sergio Pileri, Claudio Imbriani, Gabrio Caraffini, Victor Dombrovschi, Santa Sidoti şi soţul său, Romano Tronci, un vechi prieten al lui Don Vito. Condamnat iniţial pentru spălare de bani, Massimo Ciancimino a fost condamnat în 2017 şi pentru deţinere de explozibili care au fost găsiţi în curtea sa din Palermo. Iar pe 31 ianuarie 2019, Tribunale di Roma i-a condamnat şi pe locotenenţi pentru tentativă de spălare de bani ai Cosa Nostra. Sergio Pileri şi Romano Tronci au primit în primă instanţă 5 ani de puşcărie, Victor Dombrovschi şi Raffaele Pietro Valente– 4 ani şi jumătate de puşcărie iar Nunzio Rizzi– 3 ani şi jumătate de puşcărie (înregistrare audio sentinţă ianuarie 2019 mai jos).

Pe lângă investiţii în companii de gaz, producere de mobilier de lux, investiţii în companii aviatice, iahturi, maşini de lux prin toată lumea, în România, locotenenţii lui Ciancimino îşi clădiseră de la începutul anilor ’90 un imperiu. Făceau reciclare de deşeuri, salubritate, curăţenie, investiseră major în Bucureşti, Ploieşti, Comarnic, Târgu Mureş, Tulcea, Arad, în hipodromul Ploieşti, aveau şi o asociaţie “Club Piazza Italia” prin care propuneau să strângă relaţiile comunităţii italiene în România, reprezentau şi interesele oamenilor de afaceri italieni în România, aveau şi un restaurant “Il Toscanino”, şi firme de pază, protecţie şi investigaţii, se ocupau şi de agricultură, cereale, creşterea bovinelor şi de plasarea forţei de muncă.

Potrivit datelor publice, Sergio Pileri (60 de ani, foto stânga), cetăţean italian, a avut participări în firme de-a lungul timpului în: Agenţia Obiettivo Lavoro SRL(firmă de selectare şi plasare a forţei de muncă), Bio Agri Est SRL, SC Salub SA, SC Agenda 21 SA, Semtest SA, SC Euroexpress SA, SC Salub SA Ploieşti, SC Itala Intermed SRL, SC Pilerius Company SRL, SC Itecol Tehnica SRL Ploieşti, SC Mareea Star SRL Mangalia, SC Informatica e Telematica Romania SRL, SC Systema Ecologic SRL, SC Italfood SRL, SC Ecorec SA, SC Holding Itala International SA, SC Thalos SA, SC Paraelios SRL, SC Ippodromi&Citta SpA Filiala România SRL Ploieşti, 3I (Italia, Imobiliare, Investiţii) SRL, Ippodromi&Cita SpA, SC Alzalea SRL, SC La Fenice Consult SRL, SC Hi.Te.Co. SRL, SC Mondial Pol SRL, SC Arredo Salaria SRL, SC General Consulting Company SRL, Agenţia de investigaţii A&D.

Asociaţi de-a lungul timpului au fost: Florin Bărbulescu, Santa Sidoti, Emidio Tosi, Giuseppe Pileri, Corina Bădulescu, Nicolae Cristian Ionescu, SC Kris SA, General Consulting Company SRL, Canelli Pierluigi, Krip SpA/Errico Alberto, Dumitru Filip, Campodonico Pietro, Sirco SpA, Danilo Ervas, Caval Nicolae Ninel, Bogdan Marius Ştefănescu, Gaspare Ferro, Nicola Ribolla, Pileri Alberto, SC Ecorec SA, SC Ecologica Mureş SA, SC Ecologica SA Băicoi, Victor Dombrovschi, SC 31 SRL, Anghel Gabriela Valentina, Gaetano Papalia, Rafaele Valente, Marco Oletti, Sârbu Simion Gheorghe, Gheorghe Moca, Mihaela Soare, Eolo Alessandro Magni, Pace Maria Vittoria, Stefano Pileri, Tiveron Gilberto, Pagotto Marco, Carlet Stefano, Segato Paride, Hel E-Energie SRL, Ion Aredeleanu, Gheorghe Gheorghe.

Celălalt asociat al lui Nucu Gheorghe Marin în firma SC Holding Itala International SA a fost Youssef Ali Hamed Gabr (65 de ani, foto stânga), cetăţean egiptean din Cairo. Youssef Ali Hamed Gabr a avut participări în firme de-a lungul timpului: Holding Itala International SA, SC Hamigor SRL, SC Salub SA Ploieşti.

Asociaţi de-a lungul timpului, inclusiv în CA au fost: Sergio Pileri, SC Itala Intermed SRL, Marin Gheorghe Nucu, General Consulting Company SRL, Grigore Marius Andrei, SC Bio Agri Est SRL, SC Euroexpress SA, Giuseppe Pileri, Emidio Tosi, Ionescu Dan Grigore, Elena Cosma, Ionescu Nicolae Cristian, Florin Bărbulescu, Corina Bădulescu, Santa Sidoti.

---

---

2019. Septembrie. „Cartierul general” al Cosa Nostra la Bucureşti şi al lui Sergio Pileri: vizavi de sediul central al IGPR din Bucureşti, colţ cu Secţia 6 de Poliţie Sector 2

De când autorităţile italiene au început să caute şi să găsească averea uriaşă a lui Don Vito Ciancimino şi operaţiunile făcute de fiul său, Massimo, prin interpuşi în România, s-a putut obseva că majoritatea adreselor sediilor sociale ale firmelor imperiului pe care şi-l clădiseră italienii Cosa Nostra în România erau într-un singur loc: str. Tunari, nr. 49, sector 2, Bucureşti (imagine mai sus şi mai jos).

Aşa se face că firmele prin care s-a desfăşurat spălarea de bani a Cosa Nostra dar şi altele deţinute de Sergio Pileri, Bio Agri Est SRL, Agenda 21 SA, Euroexpress SA, Itala Intermed SRL, Pilerius Company SRL, Informatica e Telematica România SRL, 3I(Italia, Imobiliare, Investiţii) SRL, Mondial Pol SRL, dar şi Agentia Obiettivo Lavoro SRL toate îşi aveau sediile pe str. Tunari, nr. 49, sector 2, Bucureşti.

Ca şi insolventa SC Pilerius Company SRL, şi SC Agentia Obiettivo Lavoro SRL există şi astăzi pe str. Tunari, nr. 49, sector 2, Bucureşti. Potrivit ministerului de Finanţe este încă funcţională. A fost înfiinţată în 2004 de Sergio Pileri şi de societatea sa Bio Agri Est, cu sediul social tot în Tunari, nr.49, având ca domeniu principal de activitate selecţia şi plasarea forţei de muncă. Datele ministerului de finanţe arată că firma nu şi-a mai depus datele financiare de 4 ani, în 2015 nedeclarând la Finanţe nici cifra de afaceri, nici venituri, nici cheltuielile, nici profitul sau pierderile şi nici măcar salariaţii pe care îi avea.

În mod curios însă, denumirea firmei de plasare a forţei de muncă a lui Pileri coincidea la acea vreme cu denumirea principalei companii de plasare a forţei de muncă a concernului italian Obiettivo Lavoro- Agenzia per Lavoro SA, care şi-a deschis în 2005 sucursală la Bucureşti.

Astfel, firma lui Pileri purta la acea vreme denumirea de Agentia Obiettivo Lavoro SRL iar cea a concernului italian, cu sediu social în sectorul 3, Obiettivo Lavoro Romania SRL. Denumirea fimei concernului italian s-a modificat între timp, în 2016, firma schimbându-şi denumirea în SC Randstad România SRL, fiind condusă de country managerul Mihaela Maranca din Olt şi fiind preluată de nişte olandezi. Însă Agentia Obiettivo Lavoro SRL a lui Pileri a rămas. Tot în str. Tunari, nr. 49, sector 2, Bucureşti, în cartierul general al Cosa Nostra.

De 15 ani şi chiar şi astăzi, firma lui Pileri, condamnat deja de Tribunalul din Roma are sediul vizavi de sediul central al IGPR din Bucureşti, acolo unde se află chiar şi Direcţia de Investigaţii Criminale, iar pe colt este Secţia 6 de Poliţie Sector 2 (foto sus). Un geam deschis şi multă tăcere. Pe faţadă stă scris un site: www.vivitalia.ro. O adresă web care nu mai există. Însemnul Asociaţiei Clubul Piazza Italia tot din Tunari 49, tot a lui Sergio Pileri, zace jumulit. Cu o decizie pe fond la 5 ani de puşcărie, Sergio Pileri cel adevărat stă în Italia, pe Facebook. Îşi dă likeuri cu prietenii români şi dă shareuri. În aşteptarea deciziei definitive a magistraţilor italieni.

---

---

Întâlnirile lui Remus Rădoi cu şefii Internelor.

MAI, oficial, îl contrazice pe Rădoi: Întâlnirea dintre Nucu Gheorghe Marin şi Remus Rădoi a avut loc pe 23 mai 2019 şi nu în iulie 2019, a durat 30 de minute şi nu 15 minute, nu figurează nici în Registrul de persoane primite în audienţă al lui Gheorghe Nucu, nici nu a fost inclusă în programul de audienţă, iar Remus Rădoi nu a fost singur ci a fost însoţit la sediul MAI de un poliţist

În mai multe intervenţii publice, controversatul Remus Rădoi, prezentat de foarte mulţi ani de presa locală şi centrală ca interlop din Caracal, implicat de-a lungul timpului în multe scandaluri cu violenţe şi la activ cu 2 condamnări, a susţinut următoarele despre întâlnirea sa cu secretarul de stat Nucu Gheorghe Marin:

“Am fost la Gheorghe Nucu cred că aproximativ acum 40 de zile. Am depus o cerere pentru audiență. Am fost primit în audiență, am povestit despre ceea ce se întâmplă în Caracal și am fost sfătuit să merg să depun cele pe care le aveam scrise către șeful DGIPI, care urma apoi să le transmită către ministerul de Interne și la fel, urma să ia măsuri. Repet, am ajuns printr-o cerere, am mers la unul dintre birourile la care am fost îndrumat la poartă unde puteam să solicit audienţă. Documentul îl aveam redactat de acasă cu toate informaţiile pe care eu le deţineam la acea data şi l-am depus la momentul în care am fost primit în cabinetul dumnealui. Da, am fost primit în cabinet în ziua în care am depus documentul. Documentul nu ştiu din ce motive nu s-a oprit la dumnealui, l-a lecturat în faţa mea iar apoi am fost sfătuit să îl depun către DGIPI. Cert este că faptele pe care eu le semnalam acolo erau de o gravitate foarte mare şi la momentul discuţiei mi s-a dat de înţeles că va fi luată în considerare cu celeritate, nu mi s-a părut ulterior că a existat o anchetă demarată în mod rapid. Gheorghe Nucu mi-a zis că ce am semnalat acolo e foarte grav, că aşteaptă şi raportul de la DGIPI şi dacă se va confirma ce am scris eu acolo fireşte că se va trimite un corp de control şi se vor lua măsurile ce se impuneau. M-am dus singur la secretarul de stat al MAI (…) Discuţia cu Gheorghe Nucu a durat aproximativ 15 minute, timp în care şi l-a rezervat pentru a lectura cele scrise de mine. Am scris 4 pagini, am încercat să fiu foarte concis pentru a nu plictisi. Aduceam date concrete prin care poliţişti din subordinea comandantului Caracal înştiinţau că acolo se întâmplă nişte nereguli”.

“Aproximativ acum 40 de zile”, a tot repetat pe 14 august 2019, pentru Antena 3, Remus Rădoi că a avut loc audienţa sa la omul 2 din MAI, Gheorghe Nucu Marin.

Adică audienţa ar fi avut loc la începutul lunii iulie 2019.

Pentru B1 tv, Rădoi a declarat aceleaşi lucruri, adăugând că din informaţiile sale, Dincă ar avea legături cu un grup infracţional din Italia.

Însă într-un răspuns obţinut în baza legii 544/2001, Ministerul Afacerilor Interne îl contrazice pe Remus Rădoi. Astfel, MAI susţine oficial (document mai jos) că întâlnirea dintre Gheorghe Nucu Marin şi Remus Rădoi a avut loc pe 23 mai 2019 şi nu în iulie 2019 când a spus Rădoi, că a durat 30 de minute şi nu 15 minute cât a spus Rădoi, că întâlnirea nu figurează în Registrul de persoane primite în audienţă al lui Gheorghe Nucu, că întâlnirea nu a fost inclusă în programul de audienţă şi că Remus Rădoi nu a fost singur ci a fost însoţit la sediul MAI de către un poliţist. Singurul lucru pe care îl confirmă MAI din cele spuse presei de Rădoi din întâlnirea neoficială cu Gheorghe Nucu Marin a fost acela că secretarul de stat l-a trimis pe Rădoi către DGPI. (link, link).

De altfel, potrivit chiar programului de audienţe al secretarului de stat, Gheorghe Nucu Marin (link program audienţe), acesta acorda audienţe doar în zilele de miercuri. Iar 23 mai 2019, când MAI spune că a fost de fapt întâlnirea care n-a fost trecută ca audienţă, a picat într-o zi de joi.

---

DGPI, oficial, se fereşte să vorbească de întâlnirea cu Remus Rădoi dar spune că datele lui Rădoi erau vechi şi cunoscute deja

Tot pentru presă, controversatul Remus Rădoi a povestit în mod repetat că, după întâlnirea cu Nucu Gheorghe Marin de la MAI, s-a dus la o a doua întâlnire: cu şeful DGPI Olt, Cătălin Dogaru.

“Merg la acest domn, (n.r. şeful DIPI Olt), îi depun ce aveam ca documentaţie, îmi spune că şi dânşii aveau ca documentaţie despre ceea ce eu arătam acolo, din cunoştinţele mele dânşii înaintează acest raport către MAI dar, în acelaşi ritm, am constatat că nu se mişcau lucrurile foarte repede. Şeful DIPI Olt se numeşte Cătălin Dogaru. Aveam numărul dânsului de telefon, l-am sunat personal, mi-a răspuns, i-am spus că mi s-a recomandat de către secretarul de stat să merg să informez, să depun acele date pe care le am, mi-a spus că la rându-i şi dumnealui a fost informat că trebuie să ajung la dânşii, am mers, am depus acele lucruri, după cunoştinţa mea au făcut raportul către MAI, a şi venit un corp de control la Caracal şi, la momentul întâmplării tragediei, încă continuau controlul„, a declarat Rădoi.

Într-un răspuns obţinut în baza legii 544/2001 (document mai jos), DGPI nu răspunde la întrebările despre întâlnirea dintre şeful DGPI Olt, Cătălin Dogaru şi controversatul Rădoi, dar spune că datele lui Rădoi erau vechi şi cunoscute deja. “Datele prezentate de Remus Rădoi au făcut obiectul unei evaluări, constatându-se că aspectele semnalate sunt cunoscute şi fuseseră anterior diseminate de DGPI către beneficiarii legali”, precizează DGPI.

---

Oficial, DGA s-a încurcat singură în răspuns. A scris că şeful DGA l-a primit pe Remus Rădoi în audienţă într-o zi de luni, când şeful DGA acordă audienţe doar în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună

Supărat că lucrurile nu merg cum vor el şi cu rapiditatea dorită, aşa cum a declarat, Remus Rădoi a susţinut că înainte de tragedia din Caracal a avut şi o a treia întâlnire. De data asta mulţumitoare. Cu şeful DGA, director general şi chestor principal de poliţie, Cătălin Alexandru Ioniţă.

“Acest fapt a determinat să merg mai departe, deoarece era în joc viaţa mea, colaborasem cu DIICOT pe nişte cazuri foarte grele şi ajunsesem la concluzia că reprezentanţi ai DIICOT dăduseră informaţia către grupul infracţional organizat că eu colaborez cu ei. Am fost ameninţat cu moartea de unul din membrii grupului care a fost condamnat pentru crimă în trecut, acestea m-au determinat să merg mai departe, am ajuns la şeful DGA central, la domnul chestor Ioniţă, unde şi acolo am arătat cele pe care le deţineam ca informaţii. Acesta a fost singurul care mi-a lăsat impresia că se implică şi dă într-adevăr o celeritate cererii mele, a dispus de urgenţă, a şi dat rezoluţie pe care scria chiar aşa: “de urgenţă”, şi s-a dispus chiar o anchetă asupra poliţiştilor care erau implicaţi….La Cătălin Ioniţă am ajuns, la fel, pe o cale oficială. În acelaşi mod, am mers, ştiam că este zi de audienţă, am cerut să merg la dumnealui spunând că este ceva urgent, am explicat faptul că fac parte din cadrul unei firme de pază cu nişte efective foarte mari şi că faptele sunt destul de grave şi că ar trebui să fiu luat în seamă. Am fost primit la dumnealui, s-a dispus începerea unui dosar de urgenţă şi s-a semnalat DIICOT central că există nereguli grave în instrumentarea acelui dosar la care eu mă refeream, la judeţul Olt, la Slatina, ceea ce a făcut ca DIICOT central să îmi trimită o hârtie prin care mă înştiinţau că dosarul a fost preluat de ei constatând că neregulile pe care eu le constatam, existau.(…) La toate cele 3 întâlniri am primit un număr de înregistrare”.

Într-un răspuns obţinut în baza legii 544/2001 (document mai jos), DGA confirmă în mare parte varianta lui Remus Rădoi, respectiv DGA susţine că Remus Rădoi a fost în audienţă la director general al DGA, chestorul principal de poliţie, Cătălin Alexandru Ioniţă, că Rădoi a depus sesizare şi în acea zi a şi fost primit în audienţă, că sesizarea a fost trimisă la DGA Olt şi DIICOT şi că petentul Rădoi a fost informat despre asta după o lună şi o săptămână mai târziu. Însă DGA se încurcă în audienţă.

DGA susţine că sesizarea şi audienţa lui Rădoi au fost în aceeaşi zi: adică luni, 10 iunie 2019, “conform datelor înscrise în Registrul de evidenţă al persoanelor primite în audienţă”.

Numai că potrivit siteului oficial al DGA şi programului public de audienţe afişat (fotografie alăturată), Directorul general al DGA, Cătălin Alexandru Ioniţă, nu acordă audienţe în zilele de luni, aşa cum a scris în răspunsul despre întâlnirea cu Rădoi, ci în prima zi lucrătoare de miercuri din fiecare lună, între orele 12.00-15.00.

De altfel, Cătălin Alexandru Ioniţă, directorul DGA este inculpat din iunie 2018 de DNA într-un dosar penal în care este acuzat de comiterea infracţiunilor de fals în declaraţii în formă continuată în propriile declaraţii de avere şi trafic de influenţă. (link Cătălin Alexandru Ioniţă DNA)

În pelerinajul său pe la instituţiile statului şi teribila luptă din aprilie 2019 pe instrumentarea dosarului DIICOT Olt, controversatul Remus Rădoi din Caracal a cerut includerea sa şi în programul de protecţie a martorilor, însă a fost refuzat. Potrivit IGPR (document mai jos), în sediile IGPR nu a intrat şi nici nu a fost primit în audienţă.

Contactat în repetate rânduri pentru a lămuri relaţiile de afaceri pe care le-a avut de-a lungul timpului şi întâlnirile pe care le-a purtat ca secretat de stat MAI, generalul de brigadă al Direcţiei Generale de Protecţie Internă al MAI, Nucu Gheorghe Marin, nu a dorit să răspundă nici la telefon, nici la mesaje.

---